Businessman-ul din Tokyo si casierul de la 7eleven

Acest articol este o exagerare a unei scene memorabile pe care am vazut-o la un 7eleven in Tokyo.

Se trezise cu 10 minute inainte de a suna ceasul la ora 5:00 AM. Era un pic suparat pentru ca a iesit mai mult decat de obicei din rutina lui. S-a dat jos din pat ca de obicei direct in fata pentru ca pe lateral patul nu incapea in camera. Nu a avut timp sa ia masuratori atunci cand s-a mutat mai aproape de servici. O sa se ocupe sa gaseasca ceva mai bine atunci cand o sa aibe mai mult timp. Acum nu are timp.

Camasa alba era deja calcata de aseara. Era agatata de usa, pe unul din cele 2 umerase pe care le avea. Pe celalalt umeras era perechea lui de pantaloni negri, calcati la dunga. Geanta era langa usa, si laptopul era deja incarcat 100%, inauntru.

Din cauza ca avea 10 minute in plus, a deschis laptopul sa vada daca totusi bateria era 100%. Era 98%. A stat 30 de secunde blocat. Daca el l-a pus aseara si era 100% de ce a ajuns la 98%? A decis ca este totusi timp suficient si l-a pus la incarcat.

S-a dus la baie, s-a uitat in oglinda si a inceput deja sa isi faca cararea pe mijloc. Nu avea niciun fir de par alb. Nu ii placea ca negrul sa fie intrepatruns cu albul. Camasa era doar alba iar pantalonii erau doar negri. Geanta de laptop era si ea in intregime neagra. Cararea pe mijloc era gata facuta. Este pregatit sa plece acum.

Insa mai avea 2 minute timp. Decide sa stea pe loc. Isi deschide laptopul si mai verifica o data. Era 100% incarcat acum. A meritat totusi sa se trezeasca cu 10 minute mai devreme ca sa verifice. Daca ar fi avut doar 98% baterie poate ca nu ar fi fost suficient pentru ziua lunga.

A iesit in strada si merge spre metrou. Era o mare de oameni imbracati in alb si in negru, toti mergand catre servici. Toti avea o geanta de laptop neagra. Oare toti aveau bateria 100%? Oare cati nu s-au gandit sa verifice daca totusi este 100%?

Odata intrat in metrou nu a prins loc sa stea jos. Si chiar daca ar fi fost un loc sa stea jos nu s-ar fi asezat, pentru ca de obicei nu prinde loc sa stea jos, asa ca de ce ar fi diferit tocmai astazi. In jurul lui toti se uitau pe telefon, purtand conversatii secrete. A decis si el sa isi deschida telefonul acum, se pare ca este un moment oportun. Bateria era 99%. Ciudat. Daca nu ar fi stat 30 de secunde blocat atunci cand a descoperit ca laptopul avea doar 98% baterie poate ca ar fi avut timp sa isi incarca si telefonul pentru ziua ce va urma. Ciudat.

A iesit de la metrou si nu era bucuros ca era primul pe scarile rulante. Nu era nimeni in fata iar in spate erau pe la 200 de persoane. Cu carare pe mijloc, imbracati in negru, si camasa alba. Ar fi putut sa se grabeasca, insa era deja primul. De obicei nu e primul. A vazut pe cineva care se grabea si s-a bucurat, pentru ca ieri nu a fost primul si nici acum nu va fi. A fost pentru prima oara pe ziua de azi cand a zambit.

Odata ajuns la birou a vazut ca nu era nimeni in afara de seful lui. Era bine asa pentru ca isi dorea foarte mult sa fie vazut ajungand primul, in fiecare zi.

---

 

11 ore mai tarziu, s-a uitat in jur si a vazut ca era ultimul in afara de seful lui. Era bine asa pentru ca isi mai dorea si sa fie vazut plecand ultimul, in fiecare zi.

A intrat la metrou si era al treilea pe scarile rulante. Erau inca 2 in fata lui, cu parul negru, carare pe mijloc, camasa alba, pantaloni negri si geanta de laptop neagra.

Odata intrat in metrou nu a prins loc sa stea jos. Dar nu e nimic, bateria era la 100% pentru a incarcat inainte sa plece de la lucru. Statea pe telefon.

A iesit in strada si mergea spre casa. Era o mare de oameni imbracati in alb si in negru, toti mergand catre casa. Tokyo se pregatea incet incet sa adoarma.

La parterul blocului era un 7eleven. A intrat sa isi ia un sandvis. Era un singur tip de sandvis care ii placea, si de obicei la ora asta mai are vreo 3. Sau 4. Acum mai avea 4. A luat unul din ele si acum mai era 3. Dupa el a intrat un alt barbat, cu parul negru carare pe mijloc. Camasa alba. A vazut ca mai erau 3 sandvisuri si a luat unul. Acum mai erau 2.

Era primul la casa. De obicei nu era era primul, asa ca l-a lasat pe cel care a intrat dupa el sa plateasca primul. A platit, si acum era randul lui. A zambit a doua oara pe ziua de azi.

“Doriti sa vi-l incalzesc?”

Ieri nu l-a intrebat daca a dorit sa il incalzeasca. Azi l-a intrebat. A ramas 30 de secunde blocat. In timpul acela, casierul i-a luat sandvisul si l-a bagat la microunde 20 de secunde. I l-a dat. A pus mana pe sandvis si intr-adevar: era incalzit. Ce frumos a fost ca l-a intrebat daca isi doreste. Isi dorea dintotdeauna sa aibe sandvisul incalzit insa nu a avut niciodata curajul sa spuna.

A mai intrat un alt barbat in magazin, cu parul negru carare pe mijloc. Camasa alba. A vazut ca mai erau 2 sandvisuri si a luat unul. Acum mai era 1 sandvis.

“Doriti sa vi-l incalzesc?”

Era scapat de sub control. Ieri nu l-a intrebat daca dorea sa il incalzeasca, si a venit 3 ani, zi de zi la acelasi magazin, la aceeasi ora. Acum a intrebat 2 persoane la rand daca voia sa incalzeasca. Nu mai era special cu nimic. Ce urma? Sa intre cineva cu parul negru carare pe mijloc camasa alba , sa ia ultimul sandvis, si sa il intrebe si pe el daca dorea sa incalzeasca???

A ramas blocat 30 de secunde si a tipat. A cedat. Pe buna dreptate. Echilibrul se stricase. Era prea tarziu acum ca sa mai repare.

A iesit furios din magazin, si s-a dus in camera lui, s-a pus in pat, si-a pus laptopul si telefonul la incarcat. Si-a luat o alta camasa alba, curata, identica si a pus-o pe umeras. Pe celalalt umeras a pus o alta pereche de pantaloni negri, curati, identici. Si-a lasat geanta langa usa.

Era ora 11 PM precis. A zambit a treia oara pentru ca a ajuns la timp. Maine se va trezi la ora 5 AM.

 

Romani in strainatate – romanul cu frica de romani

Ultima categorie de romani in strainatate sunt romanii cu frica de romani. Nu e nici romanul traditional, nici romanul americanizat, si nici realizat. Este propria lui categorie.

Romanii cu frica de romani sunt romanii care au plecat din Romania din cauza ca nu le place absolut nimic despre Romania. Ei cred ca romanismul este in “sange” si ca orice ai face, romanul este sursa tuturor problemelor pe care le-au avut vreodata. Considera ca daca dai de un roman, oriunde ai fi, nimic bun nu are cum sa urmeze.

Romanul cu frica de romani tace din gura atunci cand aude vorbindu-se romaneste aproape de el. De exemplu este in magazin si aude (de obicei pe langa paine, ca la romani le place painea) romaneste, se uita pierdut semi-palid la fata la sotia lui si nu mai cumpara nicio paine. Eventual se prefac ca nu sunt romani, si vorbesc in cea mai proasta engleza pe care au vorbit-o vreodata, cu accent romanesc. Romanii cu frica de romani rareori vorbesc engleza cu accent bun, oricat de mult ar incerca. Apoi incearca sa se duca la alt raion, insa acolo da de acelasi roman. Iar cand se duce timid la casa, cu doar jumatate din ce voia sa cumpere, are in spate pe acelasi roman. Si in timp ce asteapta ca sa fie aprobat credit card transaction, transpira de emotie gandidu-se ca daca isi da seama celalalt roman ca el este roman. Daca va intra in vorba? Ce se va face atunci?

Romanul cu frica de romani se intereseaza prima oara daca la party-ul unde se duce mai vin si alti romani ca sa stie sa nu se duca. Prefera sa stea acasa plictisit si sa asculte muzica romaneasca in mare taina.

Romanul cu frica de romani nu vrea sa aibe de aface cu mici afaceri care apartin de romani. De exemplu nu isi va duce masina in service chiar daca omul este pe 1/4 roman  si care oricum a plecat in Iugoslavia sau de unde este acum 30 de ani. Cand are de ales, prefera sa plateasca mai mult numai ca sa fie sigur.

Romanul cu frica de romani  atunci cand se intalneste cu alti romani ii e frica sa vorbeasca despre el pentru ca ii e frica ca celalalt roman (mai ales daca e romanul realizat). Romanul realizat este canibal de romani cu frica de romani. Asa cum pisica simte cutremurul, sau frica, asa si romanul realizat simte cand un roman ii e frica de romani, si intotdeauna are pregatita o poveste pe care romanul cu frica de romani nu vrea sa o auda. De obicei o alege pe cea in care povesteste despre realizarile copilului la scoala pe care a recompensat-o cu o excursie in Japonia. Romanul realizat va sti unde sa se plaseze astfel inca romanul cu frica de romani sa nu poata scapa atat de usor.

Romanul cu frica de romani nu are sanse mari sa devina romanul realizat, si nici romanul traditional. Este cel mai aproape de romanul americanizat, dar nu exact. Este pur si simplu romanul sfios, fara o traditie infipta in el, care mananca ba un chow mein, ba bea o bere Pale Ale pentru ca asa s-a nimerit sa fie in 6-pack.Si nu ii place nici una din astea de fapt.  Pentru ca nu are o preferinta anume, in afara de preferinta de a NU mai avea nimic de aface cu ce inseamna lucruri romanesti. Insa vrea sa se integreze asa ca nu refuza nimic din ce nu este romanesc.

Este prins, blocat, intre a deveni roman traditional sau a deveni roman americanizat. Oscileaza continuu intre cele 2 categorii fara a lua o decizie. Pentru ca daca va lua o decizie ii e frica de ce vor gandi alti romani pe care ii evita, dar daca se intalnesc se gandeste ca ce vor spune.

Romanul cu frica de romani nu-i vine sa creada ca se vorbeste romaneste atunci cand se duce in concediu undeva departe de Romania. Cand viziteaza un obiectiv turistic important de obicei devine socat ca vede o doamna in varsta tinand nepoata de mana, de obicei o fetita cu codite. E atat de suparat ca a auzit romaneste incat nu mai face nicio poza, se uita pierdut la sotia lui, si pleaca mai departe. Si daca la urmatorul obiectiv turistic nu vede niciun roman, tot nu e multumit, din cauza ca la celalalt a vazut deja un roman care cum o fi ajuns acolo? Si nici acolo nu mai face nicio poza.

Dintre toate categoriile, romanul cu frica de romani este preferatul meu pentru ca este pe departe mult mai distractiv decat romanul traditional sau americanizat. De obicei imi place sa ii intreb unde locuiesc (le e frica ca vin peste ei) sau unde lucreaza (le e frica ca le iau serviciul). De obicei ezita sa dea un raspuns la inceput, pentru ca in subconstient se intreaba cat de periculos ar fi daca ar spune adevarul. Si se uita pierdut la sotia lor. Si apoi pleaca la alt raion, si nu mai cumpara paine.

Romani in strainatate – Romanul traditional

De fapt, romanul americanizat si romanul traditional sunt frati. Unul incearca sa America, dar nu reuseste mereu, iar celalalt nici nu incearca sa America. Amandoi sunt prietenii mei.

Romanul traditional nu intelege nimic din ce se intampla in jurul lui, pentru ca nu se poate desprinde de Romania.

Romanul traditional creste porci si gaini la el in curte, si le taie la bustul gol cu tigarea in gura, desi e ilegal.

Romanul traditional se enerveaza atunci cand aude alti romani vorbind in engleza. Copiii lui vorbesc romaneste perfect, desi nu au vazut niciodata Romania.

Romanul traditional merge la New York, se uita la Empire State Building, sta 5 minute, il ia somnul, si zice ca hai mai repede la restaurantul romanesc sa manance 15 sarmale si o ciorba de burta in 4 ore, ca intra lautarii.

Romanul traditional pune rosii pe pamantul unde nu cresc rosii. Sau cresc doar un pic, le mananca asa, si zice ca bune, dar nu mai bune ca in Romania. Si la anul iar pune rosii.

Romanul traditional nu stie sa stea in sir indian. Ii place sa faca un pic de tiganie oriunde s-ar duce. Daca e coada la un bufet suedez ii place sa se bage in fatza (si romanul americanizat face la fel, si el se da de gol).

Romanul traditional vede o strada curata, maturata, si simte nevoia sa arunce un ambalaj mic pe jos.

Cand se duce la plaja in Mexic, sau Hawaii, are grija sa aibe slipi, pieptul cat mai paros, crucea la gat impletita in parul masculin, si apoi sa se arunce in apa si intotdeauna dupa ce iese din apa sa zica : “Ce faina-i apa bai” si apoi sa dea un pic pe brate si pe spate, dupa care sa se duca sa se aseze pe prosopul alb luat din camera.

Romanul traditional cand aude ca cineva e bolnav ii spune ca rezolva cu o tzuica fiarta cu piper. De regula a trait in cel putin 2 tari, iar in America a trait de cel putin 25 de ani, timp in care pronuntia in engleza a ramas la fel indiferent ca a fost in Texas sau Cleveland. Scoate imediat o poza cu copiii lui, realizati, care vobresc limba “la perfectie”, si au casa. El pretinde ca ramas in America doar pentru copiii lui care au nevoie de el, si ca abia asteapta sa se intoarca in Romania unde nu a mai trait de 35 de ani.

Poarte ie la biserica si isi aprinde o tigare dupa slujba privind cu nostalgie in zare catre tarisoara lui la care se va intoarce, curand, poate in cativa ani, cand copiii o sa poata sa se descurce si fara el.

Romani in strainatate – Romanul americanizat

Poate ca v-a placut ce am scris despre romanul realizat. Si mie imi plac romanii realizati, sunt prietenii mei, dar astazi ii lasam deoparte, pentru ca scriem despre romanii americanizati, sau romanii care au uitat limba romana, asa cum a uitat-o Raducioiu cand a ajuns pentru prima oara in Italia. Poate ati auzit de sindromul Raducioiu, de care multi fac misto.

Astazi vorbim despre romanul plecat in afara care incearca sa scape de stigmatul de roman prin a se da ceea ce nu este si nici nu are cum sa fie minim 2 generatii de acum incolo, adica altceva in afara de roman.

Romanul americanizat il recunosti dupa cum isi tzuguie buzule ca sa incearca sa rosteasca cat mai “corect” in engleza. Cu buzele tzuguiate incearca sa zica poante traduse mot-a-mot din romana in engleza pe care el le crede amuzante dar pe care nu le prinde nimeni, asa ca rade singur si zice la final “right?” si da ghionturi in ala de langa. Pacat ca nu stie sa traduca mot-a-mot “caterinca”.

Romanul americanizat isi pune palaria de cowboy cum ajunge in aeroport in Romania, si saluta in engleza, ca si cum n-ar fi purtat palaria de paie gaurita a lu tataie-su cand mergea cu baietii la peshte pe Dunare si scuipa semintze printre strungareatza din spatele buzelor pe care acum le tzine tzuguiate in America. Poarta Ralph Lauren si Hilfinger cu Ray Ben peste inceputul de chelie ca si cum nu se rugau de prietenul lor sa le aduca blugi gata tocitzi de la turci ca sa aibe cu ce sa iasa in oras cu mandrele satului care miroseau a pulover de lana tinut la naftalina.

Romanul americanizat cand aude muzica populara romaneasca schimba pe “Rihana” si “50 cent” ca si cum atunci cand venea ta-su beat acasa si scotea cureaua nu-l batea pe “Ionel, Ionelule, nu mai bea baiatule”.

Romanul americanizat stramba din nas cand n-are suficient loc la picioare in avion cand merge cu Delta ca si cum atunci cand lua rata fara aer conditionat de la autobaza la 5 dimineata sa ajunga la Bucuresti la Obor avea suficient loc sa incapa pe scaunul improvizat, cu sacosa de rafie in bratze cu caserola de cartofi prajiti pe o caldura de 45 de grade la umbra, intre soferul beat care fuma 2 pachete de tzigari pana sa intre in Urziceni si tanti Frusina care abia isi vopsise parul roshu ca o adevarata vulpoaica. Si nu orice tanti Frusina, ci o tanti Frusina d-aia care are mustatza si se da la tine in autobuz, scotzand rujul roshu din geanta in care mai are putina branza intr-o sacosa de Carefour legata la gura.

Romanul americanizat viziteaza parcurile impecabile si e semi-nemultumit c-a dat 10$ pe parcare si bombane cu buzule tzuguiate “Are you kidding me?”, ca si cum nu facea slalom printre sticlele de bere sparte si dozele de Bergenbier goale aruncate pe munte la cota 1600.

Romanul americanizat se uita la baseball si-si da cu parerea despre cum tzinea ala bata in mana, ca si cum toata viata lui numai baseball vedea pe TVR1 dupa ce termina Steaua de jucat in Champions League.

Romanul americanizat cand vede o salata de ceapa cu rosii zice ca aia e “vegeterian options”, ca si cum atunci cand traia in saracie si manca doar cartofi prajiti avea o gramada de “options”.

Romanul americanizat se uita urat la tine daca-i zici ca nu stii ce e aia “floss” si “mouth wash”, ca si cum el nu se stergea cu coceanul de porumb dupa ce avea mamaliga intre dinti cand era mic.

Romanul americanizat face degustari de vinuri la Winery si stramba din nas la buchet, ca si cum ta-su dupa ce termina sa-l bata cu cureaua ca a luat 4 in teza la romana nu tragea un shot de tzuica de prune, dupa care exclama “Se simte pruna!”.

Romanca americanizata nu-i convine cum i-au facut unghiile la salon si c-a intarziat progamarea 5 minute, ca si cum ma-sa nu-i taia unghiile pe balcon ca sa nu cada unghiile pe covorul din sufragerie.

Romanul americanizat se simte discriminat cand se uita cineva urat la el sau ii raspunde urat, ca si cum nu-i dadea 5000 lui tziganul foarte talentat la fotbal care-l astepta dupa coltz, rabdator, ca sa nu-i traga 2 dupa ceafa.

Romanul americanizat il deranjaza fumul de tigara la mai mult de 50 de feet de restaurant, ca si cum ta-su nu aprindea tigarea in sufragerie dupa ce golea 2 damigene de vin, singur, fara absolut niciun motiv de sarbatoare.

E un contrast pe care multi dintre ei l-au trait, si care lasa o amprenta atat de puternica in primii 20-30 de ani din viata, incat nu au cum sa pacaleasca pe nimeni: vor trece cel putin 2 generatii pana sa se poata face o tranzitie catre civilizatie.

Insa …

Am intalnit si oameni deosebiti, multi romani dar si de alte nationalitati, care vorbesc engleza ruseshte sau cum le vine natural, dar cu o mandrie extraordinara. Arhitecti, doctori aflati de 20-25-30 de ani in strainatate, veniti cand erau mici cu familia lor, lideri tehnici in domeniul lor, vizionari, care au steagul tarii lor la ei in birou si in casa, care stiu ce se intampla, care tin la cultura lor pe care o transmit mai departe, si care nu vor sa renunte la nicio urma care ar putea trada identitatea lor de origine. Isi fac datoria in America, si respecta valorile ei, si cel mai important: adauga la valorile ei si valorile lor culturale, si nu doar copiaza.

Aia pentru mine sunt americani, nu americanizati.

Romani in strainatate – Romanul realizat

Vreau sa incep o serie de posturi despre romanii in strainatate.

Nu exista o nationalitate mai interesanta decat romanul. Romanul este destept si nu foarte destept in acelasi timp, sincer si fals, saritor si nepasator, generos si egoist. Exista mai multe categorii de romani, si mi se pare tare ca de fiecare data cand cunosc pe cineva nou, se incadreaza in una din categoriile pe care o sa le descriu. Mie imi plac toti romanii, cu bune si cu rele. Avem farmec, suntem amuzanti, si ingrijorator de asemanatori unii cu altii, oricat nu ne-ar placea sa recunoastem.

Pana acum avem asa:

1. Romanul realizat
2. Romanul americanizat, care a uitat limba romana la aeroport (un fel de Raducioiu american)
3. Romanul traditional, cu dor de casa
4. Romanul caruia ii e frica de romani

Romanul se schimba foarte greu. Nu se va muta dintr-o categorie in alta. Va intra in una din acele categorii din momentul in care a aterizat pe aeroportul din strainatate, si indiferent de ce i se va intampla in urmatorii 40 de ani, el nu se va schimba. Astazi vorbim despre romanul realizat. Il cunoasteti?

Romanul realizat este realizat dupa standardele de realizat/nerealizat din Romania: are o casa sau doua, o masina sau doua, si un copil sau doi. Este realizat. Este primul lucru pe care il afli despre el. Nu afli cum il cheama, sau de unde vine, sau prin ce parte sta. Dar vei afla ca este realizat. Daca este barbat si e mai in varsta, sigur are cioc. Nu orice cioc, ci cioc de realizat. Chiar si atunci cand nu vorbeste, ciocul sau preia rolul de a-ti spune: hei, sunt realizat. Daca este femeie, este mereu grabita, si nu are timp sa fie acolo unde este, din cauza ca se grabeste sa ajunga in alt loc unde nu are timp sa fie, ca sa ajunga acolo unde n-are timp sa aibe grija de ceea ce o face realizata.

Dar poate ca nu il vei intalni, si atunci ca sa fie sigur ca vei afla ca e realizat, isi va trimite pe unul din parinti la tine care iti va spune ca e realizat. Parintele iti va spune ca lui de fapt nu ii place in strainatate, si ca abia asteapta sa se intoarca la el la gospodarie. Dar … e a 7-a oara cand vine, si vine pentru ca copilul este realizat, sta la casa, si are masina si copil. Romanul realizat are oameni peste tot care se asigura ca se va afla ca este realizat. Romanul realizat umbla cu oameni realizati. Dar daca sunt romani, el prefera sa fie un pic mai putin realizati decat el. Micsorarea gradului de realizare in cadrul comunitatii este devastatoare, si poate cauza ruperi de prietenii. La fel cum o fata draguta are mereu o prietena care arata mai naspa, asa si romanul realizat umbla cu un roman mai putin realizat. Comparatiile se fac in metri patrati de la casa, in numarul de bai, in numarul de cilindri la masina, in realizarile nesemnificative ale copiilor. Orice detaliu este analizat atent. Romanul realizat vrea sa fie sigur ca e privit realizat. Daca nu ii pasa, atunci e in una din celelalte categorii.

Romanul realizat isi darama toti peretii din casa si renoveaza, apoi vrea sa discute despre asta. Isi pune mainile dupa ceafa, isi da scaunul pe spate, si apoi se preface ingrijorat ca nu va stii ce sa faca in aceasta situatie. Asteapta afirmarea conditiei de realizat. Atunci cand o va primi, va lasa scaunul la loc si va lua mainile de la ceafa. Uneori nu apuca sa spuna din prima ca si-a daramat peretii din casa, asa ca va astepta primul moment de tacere mai lung de 3 secunde, pe care le numara. Oamenii realizati cauta pauze in convorbiri asa cum cauti parcare libera in bucuresti la 9 dimineata.

Romanul realizat nu te intreaba si nu il intereseaza niciodata ce mai faci, insa tine legatura cu tine. Daca inca tine legatura, inseamna ca a aflat din alte surse ca aura de realizat nu ii este in pericol in detrimentul tau. Nu te va intreba niciodata nimic despre tine, decat daca face referire la ceva ce a facut el inainte. “Eu am facut X cand eram realizat. Tu parca n-ai facut, nu?” Iar daca te intalnesti foarte mult cu un roman realizat, de la un moment incolo vei observa ca povestile lui se repeta periodic. Niciodata aceiasi poveste 2 zile la rand insa, ca sa distribuie uniform realizarile de roman realizat. Si gandeste-te ca el face asta cu toata lumea. El tine minte per poveste per om per perioada de timp trecuta de la ultima revedere, per realizare. O memorie de elefant. Sau poate doar o memorie de realizat?

Femeia de stiinta si bucatarul de la McDonald’s

Motto femeii de stiinta: ” Malta. Am venit pentru simpozion, pentru cercetare.”

Mereu mi-a placut cercetarea, si stiam ca asta o sa fac inca de cand eram mica, si tunsa scurt si cu sapca pe cap cand toate celelalte fete avea codite, si purtau chilotei cu dantelute, si isi luau decoltee cand nu aveau de ce si ieseau cu baietii aia care fumau de la 12 ani.

Pe mine nu ma chemau, dar nici nu imi placea . Preferam sa stau sa rezolv exercitii la matematica. Daca profesoara ne dadea 5 exercitii de rezolvat, eu le faceam si intotdeauna duceam si cate un exercitiu rezolvat din gazeta cand se termina ora. Profesoara zicea doar foarte bine, isi punea catalogul la subrat si ochelarii la ochi si pleca. Iar eu ramaneam cu caietul de probleme trecut de jumatate dupa doar 3 saptamani, si o priveam cum se indrepta catre usa.

Ramaneam ultima in clasa, imi puneam sapca pe cap, peste parul tuns scurt, negru, lasand sa se vada doar cerceii care nu ai fi zis ca sunt cercei. Cercei fara urma de feminitate, ar fi zis altii. Probabil cercei pusi de la nastere, pentru ca ar fi vrut ca eu sa fiu mai feminina. Dar mie nu imi placea asta.

Singura mea bucurie de a fi femeie era sa port o fusta neagra, era destul de racoros mai ales vara. Luam niste cizme negre, fara model, o bluza zebrata peste sutienul in care puteai sa bati asa cum bati in lemn, si imi puneam cerceii si sapca, si plecam la drum acolo unde stiam ca e ceva interesant.

Cercetare, mereu am vrut sa fac asta. Ma trimiteau in delegatii din partea facultatii in tot felul de orase. Plecam singura, dar imi placea asa. Umblam pe ruinele cetatilor, avand in minte cercetarea si simpozionul care urma sa aibe loc abia seara. Nu eram atenta la ce zicea ghidul.

Un vant puternic a venit peste turnul cetatii abandonate, acolo unde ne aflam, si cerceii s-au miscat putin, iar sapca mi-a cazut din cap, fugind necontrolata pe langa tunuri, pe langa usile de la incaperile unde candva stateau cavalerii ioaniti. Si atunci s-a intamplat …

Mie imi placeau barbatii cu care aveam ce sa vorbesc. Un cercetator. Un savant cu barba si cioc, si cu ochelari, imbracat in halat alb, rarait, care sa isi dea ochelarii jos de la ochi de fiecare data cand avea sa spuna o vorba citita dintr-o carte. Pentru ca inainte de a fi cercetator, trebuie sa stii tot ce au zis ceilalti cercetatori. Si asta voiam sa aud si in seara asta, la simpozion.

Dar nu era un cercetator … Si totusi imi placea

Dar nu era o bunaciune … Si totusi imi placea

Mie imi placeau femeile care sa vorbeasca cat mai putin. Dahr sa spuna ceva conchret. Ma satuhrasem de femeile cu care sa ma culc , asa de ocazie, si a doua zi sa nu mai vohrbim. Voiam si altceva. Dar sa fie o bunaciune ! Dar o bunaciune cu parul scurt, sau nu stiu … altceva …

Un vant puternic batuse pe ziduhrile cetatilor. Ce cladiri putehrnice ! Vantul flutuhra prin maieul meu cu McDonald’s , zbarlind parul de pe piept si conthractand putin muschii mei claditi de la picioare dupa tatea ohre de stat si phregatit hambuhrgeri si McPuishoare. Si atunci s-a intamplat ..

Bucatahr la McDonald’s … nu ehra asa de hrau, eu am vhrut sa fac asta. Salariul in Gehrmania era destul de bun. Castigam destul de bine, si puteam sa fac tuhre si prin alte restaurante. As fi putut conduce echipe inthregi de bucatahri, sa ii invat cum e mai bine sa facem threaba, sa dezvoltam o afacehre. Ma mai thrimiteau sa fiu bucatahr sef si in alte ohrase. Plecam singuhr, dar imi placea asa. Umblam pe ruinele cetatilor, avand in minte daca nu cumva eu oi avea salariul mai mic decat ceilalti angajati … eu care am muncit atat de mult pana ce mirosul de hambuhrgehri ehra imphregnat in piele .. Nu ehram atent la ce zicea ghidul.

Singura mea bucurie de a fi bucatahr ehra ca faceam muschi fhrate. Arnold. Ma imbracam mereu la maieu indiferent unde ma duceam , pantaloni scuhrti mulati pe fundulet. Aveam 1 60 dar ehram o forta a naturii. Imi puneam ochelarii de soare peste pahr, si zambeam la toate gagicile. Era foarte racoros maieul , mai ales vara. Imi puneam maieul de Ahrnold pe mine si plecam incothro stiam ca e hrost de o gagica.

Motto bucatarului de la McDonald’s: “Malta. Sunt in concediu. La McDonald’s in Gehrmania ai salahriu mai mahre, si iti pehrmiti. Acuma depinde de salahriu. Cand eham in Ahrad nu aveam salahriu asa mahre. Ohricum, altii au salahriu mai mahre decat mine…”

Ramaneam ultima in clasa, imi puneam sapca pe cap, peste parul tuns scurt, negru, lasand sa se vada doar cerceii care nu ai fi zis ca sunt cercei. Cercei fara urma de feminitate, ar fi zis altii. Probabil cercei pusi de la nastere, pentru ca ar fi vrut ca eu sa fiu mai feminina. Dar mie nu imi placea asta.

Calculatoare anul 4 specializari – eu ce aleg ?

Gata, ultimul post despre calculatoare.

Hai sa ne prefacem macar ca avem si alta viata persoanala in afara de scoala.

Ideea e ca daca ai ajuns pana aici, e de bine. Undeva pe la sfarsitul semestrul II din anul 3 , esti pus in fata unei decizii nu foarte usoara. Daca esti genul de om care nu stie daca sa-si ia si pulover si tricou si le ia pe amandoua pe el, atunci iti va fi si mai greu. Probabil ca inca din primele zile tu te gandesti ca daca iei 10 la licenta o sa vina Mark Zuckerberg la tine , o sa te ia in brate, si o sa zica : “Nu-mi vine sa cred, esti cel mai bun lucru care mi se putea intampla, te fac director din prima si o sa ai pagina persoanala pe care lumea o sa poata sa dea like, timp in care tu stai la birou si scrii cod in timp ce faci sex cu 10 iepurasi Playboy ( nu neaparat in ordinea asta )”.

Primul lucru pe care trebuie sa-l stii in aceasta facultate este ca nimanui nu ii pasa ca tu vei lua 10 sau 6 la licenta. Nici macar firmelor mari carora le pasa de ce stii, dar poate eventual unor facultati mari de prin strainatate unde ai vrea sa faci cercetare sau mastere si atuncea ai face bine sa ai medie mare + sa fi salvat cel putin 3 femei din flacari fiind intr-o organizatie studenteasca + 7 articole publicate in reviste de renume international si alea.

A, daca nu ai macar 70% din toate astea atunci ai doua variante :

1. Ori te kci pe tine si inca speri ca cineva iti va descoperi talentul neslefuit, si atunci alegi cea mai grea specializare posibila, fie ca iti place sau nu, fie ca ai tangente cu materiile de acolo sau nu. Singura justificare pe care ai putea sa o ai , si pe care o vei auzi si de pe la alti colegi de-ai tai imbracati si cu tricou, si cu camasa simultan, este ca “da mai, dar gandeste-te si tu, ca compilatoarele e super de viitor. Si cand scrii cod, faza e ca … si dupa aia ies pe salariu mare”

In cazul asta, cea mai buna alegere este C3 sau C4.

C4:

Sisteme de prelucrare grafica cu Florica Moldoveanu ( iarasi grafica ), IA ( dialog – Eu: “auzi, aici e labul de IA? ( Inteligenta artificiala ) .” El/Ea: Nu, aici e labul de AI ( Artificiall Intelligence ).”

BA ESTI NEBUN ??? :))

AII ( ceva cu intreprinderi ) la care au picat cativa, IOC ( Interfete om calculator ) care imi pare rau ca nu am putut alege ( cu Trausan Matu ) chestii interesante, nu stiu sa zic exact. Baietii faceau ceva cu XML, cu cross domain requests, chestii de web care sunt bine de stiut.

Are cele mai mult teme, si sper ca nu o alegi pentru ca vrei sa faci ceva greu, dar totusi nu-ti place C3. E cea mai mare sinucidere de care ai fi capabil.

C3:

Baze de date II = Baze de date I + 1 :))

Sisteme de programare pentru retele de calculatoare cu dl Cristea ( nasul, the godfather, seful lor ). La fel ca la APD, doar ca niste notiuni mult mai interesante si mai multe ( record de pagini invatate pe dedesubt. Vine cam 700 de pagini de pdf , si poate sa dea cam orice . Se zicea ceva de niste subiecte, dar le-a schimbat la seria a 2-a unde s-au luat note mai mici. Cei care am dat primii am avut mare bulan ). Teme cu RPC , Corba ( incipientul la restul serviciilor de comunicatie folosite in tehnologiile zilei de azi ), MPI ( nu am facut-o ) si ceva securitate in Java ( e bine de stiut ce-i ala Java sandbox ).  Recomand ca si optional daca totusi vrei sa afli ceva ingineresc. Daca nu vrei ingineresc, dar vrei ceva cool alege IOC.

Compilatoare, cu ale sale 4 teme de 1.25 fieare, si cu bonusuri. Ba mancati-as, stii ce e aia tema kilometrica de stai 8 zile pe ea ? ( cat am stat eu la prima ). Stii ce e aia laboratoare cu 35 de insi in ea , cu 4 la un calculator ? Examenul final e accesibil. Bogdan Nitulescu e intelegator si puncteaza daca vede ca esti pe idee, si nu e foarte strict. Are si o tema de recuperare, dar daca ai facut temele perfect si ai luat si bonusuri maxime la 2 din ele, ai luat 10 fara sa mai dai examen. Au fost destui care si-au facut toate temele, si cinste lor pentru ca va rog sa ma credeti, e un efort imens ! Teme muncitoresti, destul de grele, si in plus asistentii nu prea raspund pe forum, raspund in 2 timpi, si iti dau si notele cu 2 zile inainte de examen punctand dampulea pe testele private, nedand explicatii prietenoase. Noroc cu Bogdan Nitulescu ca are mai multa eleganta decat ei. Overall merita, dar cere un cost foarte mare. In cazul meu nu a meritat, dar e o doar o parere. Practic treci prin toate fazele de compilare: mai intai treci prin text cum treceai la LFA, faci un arbore , il parcurgi, generezi codu, si faci optimiazri pe el. Din toata asta e interesant partea de optimizari, si cum e impartit codul in diversi algoritmi. Cum poti elimina codul care nu are rost afli aici . Dar multi am muls o vaca grasa pentru un pahar de lapte, si multi nici p-ala nu l-au baut. Asa ca daca tot faci materia asta, macar fa-o ca lumea. Poate ii vei gasi beneficii practice mai multe decat am gasit eu.

2. Esti resemnat, si vrei sa termini facultatea cat mai repede ca sa poti sa iti faci si tu o educatie, sa te angajezi ( recomand asta ) , sa faci niste cursuri ( recomand sa iei certificari Microsoft sau Java Sun sau orice altceva in afara de CCNA-uri facute la poli ) sau pur si simplu sa te bucuri de ultimul an de studentie asa cum se cuvine.

In cazul asta, cea mai buna alegere este C1, C2 sau C5.

Vei fi ceva mai relaxat decat restul, vei intra pe net simultan cu restul de 240 de colegi ai tai, dar nu te vei grabi sa bifezi repede optiunea, sa dai save pe studenti.pub.ro, si sa pui serverul jos de disperat ce esti. O sa stai relaxat, o sa bifezi, si gata ! Facultatea s-a terminat. Pana atunci …

C1 – recomand:

Proiectarea retelelor cu Rughinis, care a parut a fi putin mai usurica decat Retele Locale cu Rughinis, macar ca dupa 4 saptamani iti da o lucrare din primele cursuri unde daca iei un anumit punctaj , poti alege sa-ti treaca 5, si sa nu mai dai niciodata pe la laboratoare. Deci poti scapa de o materie din prima luna si jumatate.

Sisteme multiprocesor cu Francisc Iacob te baga in lumea MPI, OpenMP si pthreads pe la laboratoare, o teorie accesibila pentru examenul final la curs unde e greu sa pici daca iti dai un minin de interes, Arhitecturi si prelucrari paralele cu cel mai tare om de pe planeta, N Tapus, pe care eu mi-am schimbat-o cu mari eforturi impotriva la Inteligenta Artificiala, care n-avea ce cauta la C3. La laborator trebuie sa faci un proiect in vreo 8 saptamani pornind de la un proiect de-i gasesti codul de pe net, adaugi niste paralelizari cu MPI, OpenMP si pthreads, dupa care faci un powerpoint, la final se stie stilul domnului Tapus care mereu ne-a iubit si ne-a inteles, si gata !

C2 – recomand daca lucrezi full sau daca vrei sa-ti cresti media ca sa-ti iasa mai mult la licenta dupa aia ( in general formula nescrisa e media din ani + 1 punct ) :

Sisteme incorporate cu Dan Tudose. Cam de kkt, v-am mai zis despre Dan Tudose. Il gasiti pe semestrul 2 in anul 3 . Daca esti pasionat si ai chef de cheluita lui Dan care sa te subjuge, alege materia. Daca nu, vezi poate reusesti sa faci un miracol cu domnul decan sau cineva care sa iti asculte ofurile, si poate o schimbi. Sisteme cu microprocesoare cu Popcorn, gen CN1, CN2, Procesarea semnalelor care nu s-a mai facut anul asta cu proful super smecher cu Audi A6 de la PL, dar si aceasta materie este mai abordabila decat altele.

C5 – recomand:

Nu stiu ce s-a facut pe semestrul 1, dar tot ce stiu e ca pe semestrul 2 are cele mai vanate materii pentru optionale : Programare Web si eCommerce. Vei lucra in echipe pe semestrul 1, si vei avea ocazia sa faci si Evaluarea performantelor cu dl Irimescu, care e cel mai tare om. Duci 3 referate si poti sa nu mai dai examen. Si nu te duci niciodata la curs sau ceva. A fost cea mai buna alegere a mea ca si optional din aceasta facultate, pe departe.

Ce au toti in comun este Bazele Managementului/Managementul proiectelor. Nu stii ce sa alegi ? Alege-o p-aia cu proiecte, ca majoritatea asta o sa faca. O sa trebuiasca oricum sa faci un proiect care are 5 etape, si de care poate faci rost din ani mai mari. Laboratorul il faci cu unul mai gay asa, cu parul lins si cu un costum verde ca greieru, si cursul cu : HOPA nevasta lu Sever Serban. O femeie calma, dar la fel de fixista. Gen, a chemat 240 de insi sa treaca nota personal si le calcula pe loc. 240 de insi. Inmultiti cu 4 minute in medie la fiecare in care e inclus si delay-ul, intarzierea, mutatul in 3 sali diferite ca o dadea lumea afara ( nu le avea rezervate ). Vine 20 de ore sau cat ?E, p-acolo !

Daca esti totusi o valoare, atunci fa ce alegere vrei, de la cea mai grea la cea mai usoara. Oricum nu vei gresi. Daca gasesti sa faci o licenta ca lumea prin strainatate, go for it. Specializarea nu te va face placut in fata profesorului , cum nici o Dacie Logan nu te va face placut in fata Biancai Dragusanu.

Va doresc sa faceti alegerea cea mai potrivita pentru voi !

Calculatoare – alte pareri

Ar trebui citit si articolul asta http://bogdanbocse.com/2011/02/some-thoughts-on-politehnica-university-of-bucharest-computer-science-faculty/

Nu va speriati, e in engleza ca omu are cunostinte si prin alte tari. De ce l-ati citi pe el ? Pentru ca e unul din cei mai tari ( cel mai tare, dupa parerea mea personala ) din generatia Cernobal 88 , care a vrut ceva de la facultate, dar facultatea nu i-a dat, asa ca si-a bagat pl si-a inceput vreo 3 startup-uri. Si desi angajat in anul 1 cand noi nu stiam sa deschidem calculatoarul, venea mai des decat multi dintre noi care in anul 1 ne durea stomacelul de la shoarma mancata tarziu la 6 dimineata cand veneam 13 pularai din club numarati 14 de o blonda super proasta in club twice

Calculatoare anul 3 semestrul II

1) Sisteme de operare – SO ; curs – Andrei Pitis , in premiera ; laborator : Dascalu Laurentiu – 10 ; examen – 10

SO. Ai 3 variante.

i) Esti varza la programare, si stii asta. Gasesti frumos pe cineva la CB care vrea sa faca SO bine, ca SO bine se face la CA si CC, si ii zici sa faci schimb. Duceti frumos cerere la secretariat, se aproba ca sunt mai multe astfel de cereri, si ai ajuns la CB, unde faci SO, dar ai scapat de SO.

ii) Esti varza la programare, si nu stii asta. Te caci pe tine si ai impresia ca de fapt stii ceva, si o sa fie ok. Ca rezultat, o sa vezi ca ai 10 teme : 5 pe linux venite simultan cu 5 pe windows, si n-o sa stii sa scrii 10 linii de cod in niciuna din ele. Asa ca ori le cumperi pe bani multi, ori nu intri in examen si le trimiti pe vara, cand de fapt nu valoreaza in continuare maxim, ci valoarea maxim 7 din 10 puncte. Adica tu va trebui sa le faci pe toate gen daca vrei sa treci. Nu vei reusi asta, si o sa repeti materia TOATA dampulea. Si totul din cauza ca ai vrut tu sa vezi cu ochii tai ca poti face asta.

iii) Stii cate ceva. Vezi continuare …

Cursul te trece prin sistemul de operare la modul teoretic, dar destul de cablat pe Linux si Windows, dar mai mult pe la suprafata, adica cat sa vezi cam care e API-ul cu operatii de fisiere ( asta s-a mai facut si pe la Protocoale daca mai tii minte ), cum lucrezi cu threaduri, cum faci procese din cod pana la operatii cu fisiere dar asincronce ( socketi asincroni de sunt folositi pe servere in general ) , deci chestii beton de tot care te intreaba la interviu. Pleaca urechea ca tot de aici e util, si nu fac misto.

Laboratorul din fericire merge in paralel cu cursul. Deci nu e o materie la care cursul zice ceva si laboratorul altceva. Din cauza asta …

Examen partial care are 6 intrebari poti sa-l faci bine de tot daca esti tehnic si ai plecat urechea la laboratoare, si mai ales, daca ai avut asistent capabil. Daca ai facut 5 intrebari din astea 6, ai terminat cu materia ! Ai promovat partea de examen, in care trebuie sa faci corect 5 intrebari din cele 6 ( partial ) + 11 ( final ). Si Andrei Pitis e baiat bun, puncteaza lejer. Numai sa scrii ceva.

Examenul s-a intamplat la noi de ziua lui Andrei Pitis. Nu cred ca a mai facut cineva atatia oameni fericiti de la Cupcea incoace, cand trecea cate 200 de insi intr-o zi , la fel cum eliberau armatele sovietice cate 2-3 sute de mii de evrei din lagare pe zi in 1945. Nu sunt favorite, dar daca te uiti la toate subiectele care s-au dat de prin 2005 incoace, o sa vezi un tipar, gen : da ceva cu fisiere, ceva cu threaduri, ceva cu kernel preemptiv sau notiuni d-astea. De citit e ditamai Tannebaum care e fix zero, ca explica ca la prosti si pe tine nu asta te intreaba, sau ceva cu “System Concepts”, care e mai tehnica si care poate fi utila. Fiecare are cel putin 1000 de pagini. Ai voie cu ele pe banca. Insa daca ai facut pe la teme, e destul de greu sa intelegi notiunile astea, si atunci poti sa ii dai in cap lu asistentu care vine langa tine si zice sa nu mai copiezi doar ca sa-l impresioneze pe Pitis ca poate-i da si lui o bucata de paine la el la firma acolo.

Temele vin cate 2 odata, una pe Linux , alta pe Windows. Fiecare valoreaza 1 punct. Deci daca ai trimis 2 dintr-o lovitura, ai 2 puncte. Pana insumezi 5, dupa aia se calculeaza cu o formula gen punctaj_tema * ( cat ai luat la examen )/ ( cat are maxim examenul ). Deci daca tu la examen ai facut doar 5 din 17 intrebari, si ai facut o tema perfect, a 6-a ta tema perfecta va valora fix 0.33 sutimi. Si bagi ceva ceva la o tema …. E bine deci sa strangi punctele cat mai timp. Faci pe primele 2, adica primele 4. Prima tema e destul de grea de portat pe Windows, ca e API total diferit si pe Windows nu exista fork() oricat de mult ti-ai dori asta. Iar tema 9 si 10 o fac vreo 3 insi si atat, ca lumea se plictiseste la final.

Deci singura materie care merita pe semestrul asta. Asistentii au tot dreptul sa fie orgasmici, spre deosebire de aia de la RL si USO care se kk pe ei ca au configurat un switch dupa care posteaza pe blog despre asta si primesc likeuri de la pusti cu mustata nerasa din anul 1 care vor sa intre si ei in grupul lor.

2) Baze de date I ; curs – prof . M Petrescu ; laborator – Gabi Sandu / Boicea – 10 ; examen – 8

Pentru voi cei care deja v-ati bagat picioarele si ati zis : ba, macar sa bag tare la baze de date, sa stiu si eu ceva din facultatea asta in pula mea , ei bine, dezamagire total :BD1 e o frectie. La curs este o teorie a bazelor de date, gen CN1, iar la laborator mai e cum mai e , ca te invata sa scrii SELECT care mai de care mai complicat pe doar 3 tabele , cu angajati, salarii, departamente. Daca te schimba omul putin din context si te baga pe alte 3 tabele, te-ai pierdut complet. La domnul Boicea , cel mai calm om din lume, e cel mai frumos. Nu iti explica nimic decat daca ii zici, ai o ora la dispozitie sa tastezi query-urile SQL din carte, dupa care iti da o problema, si te puncteaza cu buline. In final trebuie sa strangi vreo 4 buline din 8 cat e posibil. Si-ti mai da cate-o jumatate de bulina.

Temele gen EEA, copiate xerox de la anii mai mari. Examenul este o mica teorie cu o problema standard de-o inveti in un sfert de zi ( sau parca erau 2-3 probleme de genul asta ) , si un mare SQL in care cere si rapoarte.

Nu te astepta sa ajungi guru SQL dupa cursul asta ca n-o sa ajungi. In niciun caz lucrand pe fosila de Oracle 9g din laborator, care nici macar n-o gasesti s-o downloadezi de pe net, oricat ai vrea.

Si da, trece toata lumea , n-ai cum sa ai restanta la asa ceva. Deci nici aici nu am ce efort minim sa va recomand.

3) Ingineria programelor ( IP ) sau Ingineria Calculatoarelor ( IC ) ?

IP – Florica Moldoveanu – vezi mai multe la Calculatoare anul 3 semestrul I

IC – Dan Tudose. Haideti sa vorbim putin despre Dan Tudose. In principiu Dan are vreo 26 de ani, si se crede smecher. Asta e sigur. El are un fetish neobisnuit in care vrea ca studentii sa-l declare la modul oficial cel mai nenorocit om din facultate. Deci chiar vrea asta. Daca in mintea ta il injuri ca si-a batut joc de tine, cum si-a batut joc de multi dintre noi, el pe ziua aia este fericit si castigat. Este tanar, pare prietenos, dar nu e . Se kk pe el ori de cate ori are ocazia, si este singurul de pana acum care iti da 2 pe o lucrare de 10, se uita la tine fix si zice : Hai, marsh de aici, ca-mi pierd timpu’ cu tine. Dar lejer zice asta, deci fara sa incrunte calvitia venita prematur. Mai mult, el sustine ca la capatul acestei materii vei invata sa construiesti un calculator de la 0. Inveti pe dq asta.  E un fel de matematica combinata cu ce s-a facut pe la Achiztii de Date. O materie de genul asta de obscur.

Toata lumea ( 70% din noi ) cred ca si-a ales IC, pentru ca pe vremuri era facut cu regretatul Costica Stefanescu ( Dumnezeu sa-l ierte ) care era un om bun. La laborator nu faceai nimic, iar la examen baga clasica lui grila. Numai 8,9 si 10. Toti asta ne doream.

Dar locul i-a fost luat de individul de mai sus. tineti minte asta, ca va vorbesc si de alternativa ( eu m-am mutat de la IC )

La ingineria programelor, nu te duci deloc la laborator. Tot semestrul ai de facut in echipa ( 2 sau 3 sau 4 oameni, daca e f complex ) un kkt de proiect, pe mai multe etape. Ii faci o documentatie, zici cam ce e vorba, dupa aia ii mai faci o documentatie, in care zici cam cum vrei sa implementezi ( folosesti clase si kkt ) , si in cele din urma il si faci. Il duci, il prezinti oricui, si iei nota mare daca-ti merge. Daca nu esti in stare sa faci ( sau sa faci rost ) de un proiect care sa faca ceva ( de obicei 70% fac un chat , pe care poti sa-l iei din ani mai mari ) pai atunci scuza-ma , dar ce plm vrei mai mult de atat ?? Dupa care la examen, standard : garla teorie, 8 subiecte, toata materia. CEA MAI MULTA MATERIE EVER ESTE LA INGINERIA PROGRAMELOR. O fiinta umana normala nu poate invata atat. Riscati-va sa copiati, faceti ceva. Pentru ca alternativa este …

Dan Tudose. Nu numai ca are pretentii de la tine, dar da si examen fulger care iti scade si daca ti-ai scris numele prost, dupa care iti iese 7 sau 8 orice-ai fi facut. Unii au si picat, nu-i problema. Omul te streseaza. Ca sa iei 9 sau 10 , pai apoi inseamna ca chiar esti pasionat de materii gen Achizitii de Date si atunci clar, merita sa te stresezi cu Dan Tudose. Dar o sa mai vorbim despre el, daca vreti …

4) Arhitectura Sistemelor de Calcul ; prof. N Tapus ; laborator – Alex Olteanu – 10 ; examen – 10

Baieti, aveti grija. Una din cele mai naspa materii de anul asta. Ma rog, din start trebuie sa stii ca daca faci cu Tapus, poti sa intri in examen si cu 1.2 din 5 din timpul anului ( cunosc cazuri ) . Faci si tu maxim la favoritele alea si-ti da un 5 asa … tras de par. Deci nu va ingrijorati cum ne-am ingrijorat noi : coaie, ce ne facem ? n-am jumate, nu ma baga tapus in examen, O SA PIC. Poti sa nu trimiti nicio tema, sa faci prezentarea aia mizerabila care se cere si sa te faci si tu ca ai tastat ceva la calculator la care oricum n-o sa ai loc singur, ca asistentii sunt din ce in ce mai putini. Te pui cu cineva si iei nota mare la laborator. Si strangi si tu 1.5 daca mai mazgalesti ceva la o tema ( tema 2 va fi aia , cel mai probabil, vorbim imediat ).

Cursul nu mai stiu prin ce te trece, ceva cu clustere. SIMD MIMD. Nu mai stiu.

Laboratorul bagi 3 limbaje :Python pe la inceput , ca cica lucrezi simplu cu threaduri folosindu-l, dupa aia C ca sa vezi cum te poti folosi de memoria Cache ( e destul de interesant aici ), si apoi cea mai mare mizerie , Cell. Cell e o masina virtuala parca de la IBM, care are o arhitectura cu vreo 9 calculatoare, din care 1 e un fel de sefu lor , si restul sunt sclavi care opereaza repeta. O sa-ti bage vrajala clasica : Stiati ca PS3 foloseste Cell ? Colegii vostri fraieri ( sau poate chiar si tu ) o sa fi super entuziasmat ca programezi pe acelasi kkt pe care se fac jocuri de PS3, numai ca tu o sa aduni numere si o sa prelucrezi imagini , pe cand altii fac jocuri si castiga 7000 de euro pe luna. Asa ca sterge-ti balele de la gura cand o sa iti zica asistentii vrajeala asta ieftina.

Temele sunt, sincer, criminale. Prima e in Pyhton si o propune Mugurel Ionut Andreica. Tema sincer a fost foarte tare. Era o structura d-asta cu o gramada de calculatoare, si care comunicau in piepline. Si tu simulai totul cu threaduri Pyhton. Am stat 8 zile pe tema asta si n-am facut-o de maxim. Poate ai noroc si-ti da 20-30 de puncte pe ea daca trimiti doar README si un cod daca chiar nu compileaza, dar nu miza pe asta. Eu am facut chestii gen blocam un thread, dupa aia il mai blocam o data, si dupa aia inca o data, ca scapa din fraie si numai pipeline nu era. Noroc ca n-a citit nimeni codul la corectat 😀 asta valoreaza 0.9 p. Dupa aia de 0.8 p, tema de la Eliana, se cer o gramada, dar se poate face. Inmultesti niste matrici si trebuie sa arati cum scad timpii. Ideea e ca daca o matrice incape cu toata memoria ei in cache, merge mai repede, ca cache e rapid. Asta e toata ideea. Insa urmatoarele teme au 1.2 p , si 1p. Sunt cu Cell. Eu nu am scris o linie de cod in Cell, asta e tot ce pot sa spun. E o caracatita in care nu m-am bagat. Oricum, tema 4 nu puteai s-o faci daca nu faceai tema3, asa ca firu s-a rupt dinainte de a se inchega ceva pentru el.

De evitat :

1. Mugurel Ionut Andreica. Adica ok, iti explica, dar un laborator ti-l dedici ca sa intelegi cum pronunta cuvintele. Omul este un geniu, stie multe, are 10 pe linie din scutece pana la finalul doctoratului. Si a ramas in facultate , cu toate asta, facand lucrul la care se pricepe cel mai putin, si anume predand. Nu are tact pedagogic, nu e de treaba, nu si iti da punctaj mic. Chiar vrei asta ?

2. Eliana Tarsa. Nu are rost sa mai zic. Trecem direct la urmatorul personaj de evitat ..

3. Herisanu. Intarzie, vine, mai mult discuta , stie o gramada, deviaza mult de la laborator, si are pretentia ca cica sa intelegi ceva. Pare cel mai tare. In realitate, il doare la basca de tine, si iti vei da seama de asta cand o sa vezi ca ai ceva gen 3 din 10 pe tot laboratorul. Nu ii pasa de tine, e la fel de destept ca Mugurel , dar nu are timp. Cred ca face prea multe. Eu as pune o regula : bai nene, n-ai timp de laborator ? Lasa-te in plm de meserie, si nu mai da notele cu 1 zi inainte de examen, ca omul ala poate vrea si el sa stie daca intra in examen sau nu.

Va recomand :

1. Emil Slusanchi. Un domn, un gentlemen. De treaba, explica bine. Eu m-am indragostit de el. Emile, daca citesti asta, te pup. Chiar esti cel mai tare si cel mai respectuos om din facultatea asta. De ce nu sunt toti ca tine ? Inchipuiti-va un fel de combinatie intre intelepciunea lui Tapus cu easygoing-ness al lui Catalin Leordeanu. Toate astea intr-un singur om. Sper sa ajungi seful la toti , Emil !

2. Alex Olteanu – de treaba,explica, calm, raspunde la mailuri, iti da notele pe teme cat de repede poate. Poti stabili o relatie cu el ( nu ma refer la genul ala de relatie, ci la genul de relatie in ca la asistent ii mai si pasa de tine )

5) Proiectare cu microprocesoare ; prof. iarasi, unicul, inegalabiluil, N Tapus, laborator – ? ; examen – 10

Aici tabara se sparge in 2 :

i) oameni pasionati de electronici, placute, construit proiecte, robotei. Astia o s-o duceti bine, va faceti placuta pornind de la un kkt de tabla care costa 5 mii, si va cumparati motorase, va puneti un microcontroller, si faceti de toate, de la aparat foto la calculator de buzunar la robotel cu senzori. Interesant … Dar , mai sunt si unii car …

ii) oameni care nu vor sa-si murdareasca mainile, si nici nu sunt pasionati ( cum am fost eu ) . Astia o sa va cumparati proiectul, o sa puneti pe altcineva sa va faca placuta, o sa incercati sa copiati pe la laboratoare sau colocvii.

Materia este naspa, dar examenul iarasi are favorite. Domnul Tapus este iarasi un om bun. Singurul impediment e ca v-ar trebui vreo 3 zile de invatat la asta, ca da vreo 3 scheme , DMA ( aproape cat o coala A4 ) si inca vreo 2. De reprodus intocmai. Oricum, materia cu cele mai multe favorite. Mie mi-a iesit 6, ca n-am avut deloc proiect, doar am facut placuta aia cum necum ( m-a ajutat cineva ) , la laborator am facut maxim ( lucrezi in simulator daca esti fraier si nu prinzi loc la placuta ), si la colocviu am luat 3 din 10 ( habar n-am materia aia si cum programezi un tact de ceas care genereaza intreruperi, chiar nu ma interseaza mizeria asta automatista “embedded” ).

A, daca ai ghinion, dai si aici de Dan Tudose, care e un fel de seful lor.Intra peste tine la laborator la fel cum intra administratora de camin peste tine in camera daca miroase a bautura si a caterinca si a manele la tine in camera, si da din gura, tranteste alea pe acolo, face criza de nervi, numai numai poate l-o injura cineva ca sa fie si el fericit. Feriti-va de el ca laborant !

Va exista si o zi in care toata lumea o sa vina la facultate sa faca placuta. Inchipuiti-va 300 de oameni inghesuiti in sala aia unde se facea ED-ul si EEA ( ED 202 sau cum naiba era ? ), unii peste altii, unul cu fierul de calcat, altul da gauri, altul o spala la lighean. Tiganie, furat placute. Mai ales daca stai la camin, asta e tot ce-ti mai trebuie : sa te murdaresti cu pistolul ala de lipit. E un cosmar pentru unii, dar v-am zis : exista si oameni pasionati.

Alte mizerii :

6) Marketing– acelasi kkt ca la Economie, doar ca e Marketing. La anul stati linistiti, urmeaza si Management. Bineinteles ca am avut 9 si la asta, respectand regula ce cele mai mici si nejustificate note se iau la materiile care chiar nu conteaza deloc. Nu ma intrebati ce se face la materia asta. E o doamna foarte tare in gura care la final daca respiri mai tare la examen iti taie gatu’.

Va recomand pentru medie sa aveti si Gandiri politice, sau cum naiba ii zice. Duci un referat la final la domnul Caraiani, faceti o discutie filosofica scurta, si ai un 10 . Mie mi-a placut de dansul, imi pare rau ca nu am vorbit mai mult dar vedeti si voi ce alte griji ai. Si daca mai si lucrezi …

Si gata ! O sa urmeze un post despre ce specializari sa va alegeti, ce inseamna materiile alea, si apoi in sfarsit trecem la posturi siropoase.

Calculatoare anul 3 semestrul I

A trecut mai mult de un an de cand am facut semestrul asta, deci nu mai am sentimentele proaspete. Urmeaza sa scriu aici o descriere a materiilor pe care multi dintre voi o puteti auzi intreband p-aia mai mari : “Ba, cum e EGC? Se pica? E naspa?”.

Daca nu aveti asa ceva, v-o spun eu cum e la seria CA. Dintre toate aceste materii nu am ce sa va scriu despre curs ca nu am fost la niciunul, in afara de APD unde se dadeau lucrarici.

1) Elemente de grafica pe calculator – EGC ; prof. Florica Moldoveanu; curs : 7 ; laborator : 9 ; examen : 7

Se face cunostinta cu doamna prodecan Florica Moldoveanu, care este o doamna in adevaratul sens al cuvantului : are o prezenta, stie sa vorbeasca. Nu este genul caterinca asa cum a fost doamna Nita. O mai puteti intalni la inca 2 materii in afara de asta daca merge pe o anumita ramura, deci parerea pe care v-o formati acuma va fi definitorie : toate materiile seamana intre ele.

Cursul te trece printr-o teorie … de grafica, cu ceva matematica prin ea si ceva geometrie, si parca mai erau si niste limite. Oricum, nu este o matematica foarte complicata. Se fac cam care ar fi transformarile pe care le faci la proiectii, transformari de rotire, scalare, translatare, cum desenezi ceva 3D avand la dispozitie 2D, si tovarasul Bezier ( care a facut o gramada de curbe la viata lui ), rasterizare ( cum desenezi ceva pana o dai in pixeli, care pixelul e ceva micut despre deosbire de ce vrei sa desenezi ).

Deci daca esti un om care te intrebi cum dq de se deseneaza toate pe ecran, cursul acesta ar trebui sa iti raspunda. Cursul se numeste “Elemente de…”, nu ?

Laboratorul l-am facut cu Victor Asavei, care este un tip grasun, cu pantaloni de stofa, adidasi, si care este printre putinii asistenti care stiu despre ce e vorba, foarte saritori , te ajuta, dau feedback. Vom vorbi mai incolo despre tot felul de personaje si lepre de care e bine sa fugiti ca dq de tamaie ( vi le zice baiatu’ pe toate ). Daca te pasioneaza grafica, e bine sa faci cu el ca afli foarte multe chestii nu numai de grafica in sine, ci si de programare. Am discutat de vreo 2 ori niste chestii prin Java si C# , niste smecherii de scris cod mai elegant, si mi s-a parut capabil. Am mai facut unele laboratoare cu Alex Egner, care era student, si care e un tip foarte scund si destept, si care explica cu o seriozitate maxima orice kkt. Super serios dar de caterinca.

Daca insa te simti gherla si nu esti interesat de materia asta, e bine sa nu faci cu el, si sa incerci sa gasesti pe cineva mai intelegator. Anca Morar este o dulcica , si eu am avut-o la laborator la o alta materie si nu am mai intrat in atatea detalii.

La laborator pornesti de la un cod imens la care tu trebuie sa adaugi maxim 50 de linii de cod ca sa faci toate taskurile. Primele 3-4 laboratoare le faci in Java, si tu daca nu stii Java, o sa te uiti ca mata-n calendar la cum au facut aia deja niste derivari de clase, niste apeluri de metode POO-ish. O sa rotesti scalezi si translatezi pana o sa iti vina acru ; cred ca in primele 4 laboratoare trebuie sa scalezi si translatezi ba un triunghi, ba un cub.In Java tot ce o sa faci este sa desenezi linii in prostie, intre puncte matematice calculate cu formule destul de mari. Daca gresesti o formula se duce dracu tot desenu ( o sa vezi la teme ).

Daca te gandesti ca poate o fi mai usor dupa Java, ei bine , nu e asa : o sa trebuiasca sa scrii si C++ pe care bineinteles ca nu il vei stii ( se foloseste OpenGL, care e facut in C++. E un engine destul de smecher de desenat ). O sa bagi C peste C++, o sa ai o gramada de warninguri.

Temele sunt in numar mare : 5 bucati . Primele 2 de Java ( si ca sa intri in examen trebuie sa faci una ) , si urmatoarele 3 de OpenGL ( si ca sa intri in examen trebuie sa faci una de aici ). Asta inseamna ca o data la 2 saptamni ai de desenat .Temele in Java e de trasat linii si sunt mai facubile. Cum suna o tema ? De exemplu am avut la tema1 sa desenam o masinuta ( un triunghi ) care se misca pe un circuit ( deci un poligon d-ala mare ). Si o contolai din taste, si daca te loveai de perete, nu mai puteai sa te misti. Deci iti dai seama cate calcule ai de facut. Dupa care la tema2 desenezi deja niste cuburi care se translateaza si scaleaza in jurul soarelui, simbolizand planete. Probabil ca o sa fi disperat cu “fereastra-poarta” , care inseamna ca trebuie sa ai un fel de zoom pe un obiect, care inseamna : ghici ce ? inca o translatare si o scalare ! Dupa care in OpenGL o sa ajungi pana la tema5  ( eu n-am ajuns pana acolo ) in care efectiv faci jocuri : Ori un joc d-ala cu o nava care trage niste obuze in nave extratereste de le omoara ( si iti dai seama cat ai de scris ca sa calculezi intersectii de proiectile si corpuri neregulate ) pana la un fel de counter strike la tema5, unde vezi first-person unul care se misca cu o arma in mana, sare pe niste scari, trage cu pusca si omoara obiecte.

Pare misto daca esti pasionat de astea. Eu nu am fost.

Examen este tipic : toata materia . Ai 8 subiecte, vei scrie cam 20-25 de pagini. Pur si simplu iti da : transformari 3d. Si tu redai din curs cuvant cu cuvant. Este unul din examenele la care am invatat cel mai mult. Nu prea sunt favorite, dar le cam repeta de la an la an. Oricum, nu esti scutit de materie de niciun fel. Daca ai sange, risca-te cu servite.

Minim efort: Faci si tu temele de java, si la opengl faci prima tema din cele 3 , ca e mai usoara. In rest 4 si 5 sunt criminale ( minim 1000 si ceva de linii ). Laboratorul cat mai lejer, si la examen servita. Cu totul iei 8.

Ce imi aduc aminte din acest curs dupa 1 an de zile : aproape nimic

2) Algoritmi paraleli si distribuiti – APD ; prof. Valentin Cristea ( Nasul, the godfather , sefu’ lor ) ; curs : 8 ; laborator : 10 ; examen : standard , ca la PC

Cursul este un debutant in a baga in cap ca paralelizarea este o treaba buna de tot. Este abundent in algoritmi de data asta, si este ceva mai putin teoretic decat Protocoale de Comunicatii. O sa ai cam 40 de algoritmi: cum alegi un lider cand ai mai multe procese, cum poti sa stii ca mai multe procese au terminat ceva de facut, cum se sincronizeaza cu ele, ce se intampla cand le ai asezate intr-un inel, ce se intampla cand unul din ele se strica, si veti auzi la urma o poveste cu generali bizantini din care e f posibil sa nu intelegi nimic, ca e super teoretic si nu te prinzi de ce legatura are in practica. La curs se da lucrarica de obicei in ultima ora, deci poti sa vii atunci. Se intampla sa mai vina Alexandru Costan, si atunci toata lumea o taie la fuga la o cafea, chiar si daca da lucrare. Eu am fost doar la ultima ora, dar e atat de mult ca chiar si asa am avut timp sa ma plictisesc.

Laborator cu punctaj mic, si la urma caruia trebuie sa faci o prezentare. Fa cu Catalin Leordeanu ca sa nu te stresezi. De Eliana e bine sa fugi ca se crizeaza si are si pretentii nefondate de la tine ca sa inveti si ca sa stii materia si ca sa stai cuminte in banca, pe cand Catalin, asa cum il stim, incepe mereu la fel : “A fost cineva la curs? Stie cineva ce inseamna paralel?” Clasa : “Nuuuuu…” ( intrand pe sport.ro sau pe alte site-uri porno ). Catalin: “Ok, deci daca avem asa … ” ( face schema cu guguloaiele, si ai inteles in 10 minute ceea ce cursul a explicat 3 ore ). Prezentarile se vor face toata lumea in ultima saptamana, si se ia 9 si 10 si asistentii or sa moara de somn de atata plictiseala.

Temele sunt 4, si valoreaza in total 3.6 puncte. Deci poti sa faci 3 teme maxim, si una doar de 0.6 . Vei avea maxim pe teme, ca se truncheaza, nu se scaleaza. Nu se va da tema de recuperare. Prima tema va fi ceva cu OpenMP ( vei face cunostinta cu #pragma omp ), in C, dupa care faci ceva cu Java ( nici acu nu scapi ) , dupa care 2 teme cu MPI ( faci cunostinta cu MPI_Send, MPI_Recv, MPI_Plm ). Fa-o pe prima ca e cea mai usoara, la a doua scrie ceva, si din MPI fa cat poti , ca e destul de scarbos si dificil. Oricum, daca le trimiti la timp, iei punctaj mare.

Examen este standard : subiect mare de 2 puncte, urmatorul de 1 pt, urmatorul la alegere tot de 1 pt. Generalii bizantini sau atomicitate si sincronizare la subiectul mare. Mai erau si altele. Cautati si intrebati pe cei mai mari ce da de obicei. Are o feblete pentru niste subiecte pe care le da in acelasi an. Totul va fi de noroc : materia e imensa, si poate sa iti pice algoritmi genetici care e in ultimul curs si pe care nu il va citi nici pulea, si-l pici. De asemenea, ai si problema de recuperare de 1 pt pe care poti sa-l obtii destul de greu daca iti corecteaza cineva care se face ca nu intelege ce ai scris.

Efort minim : Faci tema1 care e scurta, ceva pe la tema2 cat de mult, laboratorul + prezentare maxim, te duci la ultima ora la curs ca sa iei pe prezente, si la examen baga mare pe subiectele care se dau de obicei ( generali bizantini gen ) . Da cu prima serie ca acolo pica cei mai putini.  O sa iei 7.

3) Retele locale – RL ; prof. Nicolae Tapus ; curs : 10 ; laborator : 5 ; examen : 10

Cursul este o placere : Faci pentru prima oara cunostinta cu insusi domnul Nicolae Tapus, preferatul studentilor, si seful sefilor. Un om relaxat si bun, care te trece orice ar fi. Am apucat cred o singura data o frantura din cele 4 cursuri pe care le-am avut cu el, si omul chiar stie si intreaba prin sala : domnisoara, cum crezi ca se face X? Deci e frumos la curs ca e atmosfera relaxanta, dar ai sanse mari sa te intrebe ceva daca sunteti putini si sa te simti un pic cam prost. D-asta nici nu m-am mai dus dupa aia.

Laborator este ocazia cand te intersectezi cu baietii lui Rughinis. Vezi USO. Exact aceiasi oameni excitati ca configureaza un ruter si un switch, si care iti da bonus daca bagi o comanda lunga de 3 ecrane. Din fericire, laboratorul a avut zero puncte la noi, am facut minimul de prezente, si ne-am bagat pula. Eu nu sunt configurate fan, mai ales ca e pe Linux. E interesant ca iti zice si de Windows. De exemplu mie mi-a folosit ceva ce scria in marea carte a lui RD si RR despre serverul IIS. Unii or sa fie suepr incantati ca merge sa dai ping dupa ce au legat firele intr-o retea, dar sunt si altii pe care nu ii intereseaza.

Partial partea proasta e ca dai partial si-l vezi pe Razvan Rughinis. Grile in care daca gresesti, ti se scad puncte. Am facut-o de oaie aici, ca-ti da numai chestii care scrie intre randuri. Doar detalii, nu se dau chestii evidente. Aici iau mult cei care stiu cu adevarat si pe langa. Trebuie sa bagi vreo 3 zile ca e mult.

Tema este una mare , pe o masina virtuala. Cred ca iti tine si history-ul. Fa-te ca te chinui din mai multe incercari sa bagi configurarile care trebuie, si fi rabdator pentru ca enuntul se va modifica de 1 mie de ori. Predai masina virtuala pe-un cd, si dupa aia se corecteaza.

Test practic Ca la USO, trebuie sa configurezi nush ce server de mail gen, sa faci nush ce calculatoare sa comunice intre ele. E totusi destul de practic si de util. Daca ai ghinionul sa nimeresti la un asistent flausat care zice : “Nuuuu… nu mergeee compleeeeet” , ai belit-o.

Examen este o placere : Revii la normal si din strestul venit de la Rughinis. Acum discuti cu domnul Tapus. Are niste favorite binecunoscute. 1 zi maxim de invatat, turuit 10 pagini la examen, predat lucrare, vii la rezultate, astepti chiar si 2 ore ca intarzie, iti da nota personal, iti zambeste, si gata : Ai trecut !

Efort minim Copiaza tema de la unul, dar fa-te ca te-ai chinuit ( baga comenzi aiurea una dupa alta sau ceva ) , pune grilele la nimereala, fa totu la final al favorite, si gata: Ai scapat de Retele Locale pentru tot restul facultatii.

4) Limbaje formale si automate – LFA ; prof. Lorina Negreanu ; curs : nu am fost ; laborator : 5 ; examen 7

Curs contine gramatici, masini Turing, nebunii. Gramatici independente de context. Expresii regulate.Chestiuni abstracte, dar de la care se pleaca ca sa intelegi cam ce se face cu codul : cum se parseaza codul, in ce structuri s-ar pune + 1 mie de proprietati pe baza gramaticii si nu mai tin minte nici aici nimic.

Laboratorul este o ramasita a ceea ce era anul 1 : iesit la tabla, lucrat exercitii cu colegii, facut culegeri de probleme. In anul 3 CHIAR NU MAI E CAZUL DE ASA CEVA. Cred ca multi dintre voi deja s-au saturat de asta. Trebuie sa ai nu stiu cate stelute ca ai iesit la tabla. Vei avea si o tema in care trebuie sa parsezi nush ce kkt de limbaj, sa recunosti text folosind expresii regulate, si trebuie in final folosind niste reguli sa obtii un rezultat fara sa ai voie sa scrii cod C ca lumea. Se numeste FLEX. Ar fi bine sa pleci urechea daca faci compilatoare mai incolo, cand o sa faci pe taica-su lui FLEX, care e ANTLR.

Examen poti primi din cartea “This is gold”, care e o culegere in engleza de probleme rezolvate , vreo 2 probleme. Ai voie cu materiale pe banca. Restul de 4 exercitii vezi tu ce mai scrii … nu prea se pica oricum, si daca ai norocul de alea 2 probleme te-ai scos. Tot felul de gramatici si de cum sa parsezi siruri, sa le intorci, sa le faci arbori. Daca ai ghinion , nu ai dat cu primii, si nu ai primit din “This is gold”, ai o mica sansa sa pici la Lorina.

Efort minim Dai examen cu primii ca poate iti nimereste din “This is gold”, iesi la tabla in ultimul laborator de cate ori e nevoie ( un coleg a iesit de 3 ori la tabla intr-un singur laborator ) , tema fa si tu ceva la ea ca poate puncteaza.

5) Calculatoare numerice II – CN2 ; curs – laborator – 10 ; examen – 5

O materie din care nu stiu absolut nimic, la fel ca la CN1. Laboratoarele copiate, mers la Dragos, zambit , facut c-am inteles. La examen vine la blugi si la sacou acelasi domn Petrescu, iti da aceleasi subiecte de ani de zile. La problema poti sa vii si cu ma-sa materialelor, tot nu stii sa faci microinstructiunile alea de acolo.Partea ciudata e ca se pare ca CN1 si CN2 sunt unele din cele mai importante materii din facultatea asta. Curios, nu ?

Asa ca trec direct la ..

Efort minim Laboratoare copiate , facut cu Dragos, la examen bagi o servita daca poti, si la problema o copiezi p-aia care o ai ca exemplu, INDIFERENT de ce subiect primesti. Daca n-ai facut nimic si ai dat cu primii, iei 7, daca ai scris totusi ceva, iei 8, daca ai fost tocilar nenorocit si ai invatat pana si la asta, iei 10.

Alte mizerii :

6) Economie : nu mai tin minte nimic. Totusi, un stres, si o profesoara care iti cere sa faci nush ce. Laboratorul e mai relaxat, dar oricum materiile astea nu isi au rostul. La examen toata lumea parca are la fel, si cei care dau inaintea ta au aceleasi subiecte cu cele pe care le vei avea tu. Lasa-i pe ei sa dea primii, fa rost de subiecte, si apoi copiaza-le.

Deci in concluzie un semestrul destul de greu, cu multe teme: la un moment dat o sa ai tema la LFA, tema la APD si tema la EGC, si tema la RL publicata pe site, pe care trebuie sa o predai PANA IN vacanta. Noroc cu domnul Tapus, ca altfel puteai sa pici si pe la EGC daca nu ai suficiente teme, si pe la APD ca nu ai avut noroc de subiecte, si pe la LFA ca a dat numai avioane ( cel mai putin probabil ). Rupere, cel mai greu semestru. Nu prea merge nici sa fi angajat, dar daca mergi pe minimul efort, supraviestuiesti si asta.

Va urma si semestrul 2, dupa care revenim la povestile siropoase cu gagici si experiente penibile din viata noastra de care totusi suntem amuzati sa le citim..