Meeting her parents – partea a doua

May 9, 2008

Florile pareau mai ofilite dupa ce i le-am dat . Bineinteles ca nu a aruncat privirea peste flori inainte ca mie sa mi se para ofilite, ci exact atunci cand pe fata mea plouata la propriu si la figurat se citea impresia mea oribila despre florile pe care i le-am luat. Gestul conteaza? M-a poftit inauntru, dar nu ca si cum m-ar primi, ci ca si cum m-ar fi chemat totusi inauntru dupa ce am intrat neinvitat gen. Pentru un moment a disparut, si am avut timp sa imi revin din coma in care ma aflam de cand am inceput sa urc scarile. Ea era langa mine, privindu-ma cu expresia unei asistente care pentru sanatatea mea ar fi fost gata oricand sa-mi amputeze ambele picioare. D-asta o iubeam, stiam ca orice-ar fi fost, era alaturi de mine. Eram inca ud, mi-am dat eu seama. Ce urat sa intri la cineva in casa ud fleasca. Nici macar n-am putut sa ma eschivez facand o gluma pe seama asta. Pur si simplu am intrat ca un neindemanatic ud nu din cauza unei ploi torentiale inevitabile ci din cauza vreunei glume proaste pe care am suferit-o .

“Vrei sa faci un dus?” Pai voiam pentru ca eram venit de pe drum direct ca sa cunosc parintii. Un dus ar fi fost un ragaz suficient ca sa imi revin si sa fiu tot ce puteam sa fiu. Trebuia sa fac o impresie buna pentru ca o iubeam. Intru la dus, si fac un dus de parca n-as mai fi facut un dus in viata mea. Era un robinet despre care nu stiam mare lucru. Inainte l-am testat. Nu mergea. Asa ca am iesit si am chemat-o sa imi arate. Era un robinet stricat care mergea doar cu o anumita combinatie. E prima data cand m-am simtit bine primit. Cum te poti simti mai bine primit, altfel decat daca cineva din casa iti arata un secret, fie el si un robinet stricat? Si fac un dus foarte precaut, avand in vedere sa nu stropesc baia peste tot ca sa nu par neglijent. Cand am terminat dusul, mi-am dat seama ca nu aveam prosop. Asa ca folosesc un prosop despre care speram sa nu fie a lu mama . Apoi mi-am dat seama ca nu am haine de schimb. Cum am putut sa fiu atat de ametit incat sa intru la dus si sa n-am haine de schimb ? Era pentru ca o iubeam, in principiu. Ea s-a oferit … “iti dau niste haine de-ale lui tata” .

A doua mea infatisare in fata mamei. Nu mai eram in blugii mei preferati si in tricoul care imi scotea in evidenta masculinitatea evidenta , ci intr-un tricou larg si foarte purtat si niste pantaloni scurti , cu parul ravasit. Mama ei mi-a zambit. Probabil ca ii aduceam aminte de el, cu ani buni in urma. Ma simteam frumos dar prost. Dar intr-adevar frumos. La orice intrebare raspundeam cu un zambet. “Vrei sa mananci ceva?” La care eu cunoscand politetea de prin Slobozia ( si nu ma refer la politetea de qartier ) am zis sa nu se deranjeze pentru mine. Un raspuns cat se poate de firesc. Problema e ca raspunsul la raspuns a fost altul : “Noi prin Ardeal nu iti zicem de 2 ori. Daca nu vrei du-te in oras si mananca ! Mwahaha ” a fost o gluma. Nu cunosteam obiceiurile . Eram frumos si prost. Si infometat. Exact cand sa simt ca ma acomodez catusi de putin

Apare tatal. Care nu m-a vazut pentru prima data atunci cand am intrat pe usa, ci de-abia acum, vorbind cu mama, in hainele lui. Mai lipsea probabil un bax de prezervative. Am fost prins in offside. Se tineau lant. Eram in corzi de mult … Dar in loc de lovitura finala de KO primesc un salut foarte prietenos si un pupic. “Simte-te ca acasa!” Ceea ce m-a dus la concluzia ca un barbat si o femeie se potrivesc cel mai bine atunci cand sunt total opusi. Aveam 2 caractere total diferite. Foarte interesant. Nu puteam insa sa stau sa analizez prea in amanunt pentru ca as fi parut si mai prost. Nu aveam deci ocazia sa inteleg nimic. S-au pus unul langa altul iar eu eram in fata lor . Urma sa mananc . Mama ma urmarea … Am gustat din toate ca sa nu o refuz cu nimic , chiar daca m-a avertizat in legatura cu X , pentru ca nu multi pot sa o manance . Desi era pentru prima oara in viata mea logic ca puteam .

M-am dus la comanda in dormitor sa dorm . A venit si mi-a pus ea perna sub cap “Dar simte-te ca acasa, ti-am zis ! ” “Yes, sir” . Stateam in patul ei si ma uitam pe tavan . Eram amortit tot , nu-mi mai simteam nimic … Prin cate trec pentru dragoste. Peste 10 minute m-a izbit. Mi-era rau de la ingredientul X . M-am ridicat din pat. Clar , mi-era rau. Adica nu imi mai trecea, sigur mi-era rau . Ma albisem, inverzisem , albastrisem, si am inceput sa ma plimb in cercuri in camera. Ce sa fac ce sa fac ce sa fac. Cand singura solutie era sa ma duc la mama fetei pe care o iubeam si sa-i zic ca mi-e rau de la mancarea ei . Cum ar fi interpretat ? Cum se puteau intampla toata intr-o asemenea succesiune ? Eram in corzi … asteptam gongul . N-am murit pana acum pentru ca o iubeam .

Va urma …

Advertisements

2 Responses to “Meeting her parents – partea a doua”

  1. J. Says:

    :)) masculinitatea evidenta, ce sa zic :))

  2. Tezcatlipoca Says:

    Super tare stilul tau de a povesti, astept continuarea


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s

%d bloggers like this: