Alo, Grigorescu la telefon !

November 28, 2008

grigorescu cristi eduard
salariu
mihai bravu
dot net
cu laptopul pe plaja
17 milioane
declar variabile
scriu clase
alo, buna ziua, grigorescu la telefon. grigorescu, da. fata dumneavoastra este acasa?
alo, buna. grigorescu la telefon. aaa.. ai planuri pentru weekend?
X: nu. G: perfect, atunci ti le fac eu
alo, buna. grigorescu la telefon. aaaa … aaa… te-am sunat
sa-ti zic ca sunt singur acasa in seara asta. a… vii la mine ?
alo, buna ziua. grigorescu la telefon. am comandat ceva de la
dumneavoastra. grigorescu, da. cand ? marti, miercuri sau joi.
alo, buna ziua. grigorescu la telefon. as dori sa fac un credit.
stati numai un pic, voi reveni cu detalii.
programator
vreau program flexibil
ba, ce-avem de facut ?
eu de cand am salariu, cheltuiesc mult mai mult
in seara asta am satisfacut foarte multe femei
am fost in toate cluburile din bucuresti in afara de maxim 2-3.
X: in kristal ai fost? G: aaa, nu. X: in studio martin ai fost?
G: aaa, nu.
am fost in club . am baut o sticla de whiskey si 7 salitos. o sticla
, da. de fapt 5 pahare si un long drinks. am plecat cu 2 milioane
in club si am cheltuit 3
Ba, ai sa imi dai si mie o suta de mii pana nush ?

Fumez Nanotek. Imi dai si mie o tigare? Dau o fisa pe ea. Nu imi cumpar tigari ca le fumez !

m-am imbatat in weekend . X: cat de rau ? G: ba, cat sa pot sa f..
Pentru ca weekendul trecut m-am imbatat si n-am mai putut sa f..
O amica, vrajeala.
Kterink.
Hahaha, cata kterink.
Ba , te duci in mall ? Am o problema … cu sosetele. Imi cumperi si mie sosete?
Ma tund numai in mall. 700 de mii, e stilistul meu
Uuuuuu, fantani arteziene, chestii …
Felul 2, te respecti !
Pofta buna, baietii !
Vin marti miercuri si joi ca luni si vineri ma duc la munte. Salariu sa ramana la fel , nu discut ! Program flexibil !!
Ba, vorbesti tu si pentru mine pentru salariu ?
Salariu

Programator
for (k = 0 ; i = 0 ; i <k i++ ; k++ )
Ai nevoie de iconite ? X: ba, m-am descurcat pana la urma. G: ba, eu nu te-am intrebat daca te-ai descurcat sau nu, eu te-am intrebat daca ai nevoie de iconite.
Muncesc de 10 ori mai mult.
Ba, bine in plm ca m-am angajat ca nu mai faceam fata cu banii. Club , chestii !
Ce parere ai despre X? Ba … plm … e k . e foarte k.
Esti k ? plm
Castig 1 milion pe zi , cam asa. E k , cum sa zic. plm
Stau pana la al treispelea salariu
Nu discut !
Tineti minte trei cuvinte: Grigorescu Cristi Eduard.

Ba, cum maresc linia aia ? X: Pai care linie ? Din header sau din details? G: Ba, eu te-am intrebat cum o maresc, nu caaaaaaaa …

Ba, daca ai timp liber, dai pe google asa: cristi grigorescu NASA
Ba, ori imi dai ceva de facut, ori lucram la alt proiect, nush.
Nu discut !


Ne va fi dor de tine, GCE
Fara Grigo , viata e pustiu …

Esti gay, esti okay

September 9, 2008

Am coborat 2 etaje sa ma duc la dus. Ca de obicei, nu era nimeni la dus. Lor le e frica de apa? Mie nu, eu nu sunt ca ei . La dus, prima usa este rupta. A doua usa este mai rupta. A treia este buna, avea incuietoare. Ocolim prezervativul si ajungem sub dus. Cu un ochi plin de sapun si unul atent la vreo gluma proasta ce s-ar putea ivi gen furatul hainelor si lasatul in p*** goala la 2 etaje distante de orice urma de haine hahaha very funny. Un dus mai linistit ca de obicei, fara evenimente.

Apar doi baieti, in acelasi timp. “Iustin, o fi liber aici? Vai, e doar un singur baiat. Haidem sa intram ! Inchide usa dupa tine. De 2 ori. ” Am inghetat. Nu mai faceam nicio miscare. Lasam apa sa curga astfel incat sa para ca nu eram atent la ce ziceau.

“Raul, iti jur, astazi a fost o zi groaznica. Groaznica !!! Am crezut ca mor. “

Ce ciudat! Ce voce de gay! Poate dispar pentru ca astia doi o sa-si dea seama ca nu pot sa ramana singuri aici.

“Of, prima usa e rupta. Nu pot sa fac dus dezbracat aici. Daca se uita cineva la mine? ” “Hai nu mai fi pudic , tu!” “Dar stii ca eu sunt mai pudic, am mai vorbit despre asta aseara, nu mai stii? Hai sa lasam asta deoparte oleaca”

Am inceput sa ma gandesc ce greseli mari facusem in ultima vreme ca sa merit una ca asta. Era clar ca nu puteam sa fug . Le vedeam umbrele strecurandu-se pe sub cabina mea. Era amandoi peste 1 90.

“Hai eu in a doua si tu in a patra cabina, si-l lasam pe baiatul asta intre noi hihihii”

Eu de cand ma stiam eram mai ghinionist si eram de multe ori omul nepotrivit la locul … nepotrivit.

“Pai de ce Iustin? Eu cred ca te-ai descurcat super, pe bune. Atatia barbati in jurul tau … toti incruntati … tu ai fost atat de dezbracat de orice complexe hihihihii” “Da, pai macar la asta ma pricep si eu . Oricum, fara tine, nu as fi reusit. ” “Nu am facut mare lucru, sa stii ca tu ai facut aproape toata treaba. ” “Ca de obicei, nu-i asa ?? Vai vai vai “

Mi-am tinut respiratia. Poate ei doi ar fi inceput sa creada ca cineva uitase apa pornita.

“Au , am scapat sapunul . Cred ca e pe la baiatul asta . Stai ca bag eu mana dupa el “

Ingrozit, privirea mi-a picat pe gresie. Vedeam o mana imensa cautand sapunul. Mana pipaia tot ce prindea si se apropria de piciorusul meu golash. Instinctual, m-am urcat pe clanta de la cabina de la dus. M-am chinuit sa nu tip, pentru ca tipatul meu subtire ar fi putut sa-i excite teribil pe cei doi monstri. Cu celalalt picior am sutat sapunul in cabina numarul 4″

“Raul, hai ca a ajuns pe la mine. hiiiiii…. stii ca mie imi place sapunul asta. Nu cumva tu o faci intentionat? “

“As face eu ceva intentionat, dar apoi iar mi-ai zice ca sunt nesimtit … “

“Ce facem de mancare diseara? Am niste idei in cap fantasticeeeeeeeeeeee !!!”

Alb de spaima, mi-am luat hainele si am iesit ud in prosop fugind mancand pamantul afara. Ma astepta afara.

“Aoleu, Liviu, ce ai patit? ” “A fost groaznic. Doi gay au facut dus si eu am stat intre ei . Am auzit tot !” “Saracutul de tine, bine ca nu s-au luat de tine”

Bucuros ca am scapat, mi-am sarutat tandru prietenul si am plecat …

amintiri cu mocanu

July 19, 2008

10000 i.Hr.

“Aoleu, ce frig este in neolitic. De ce nu inventeaza nimeni focul? ” Mocanu : “Las c-am io brichieta frati!”

8000 i.Hr.

“Og. Nu se invarte ! Si am facut roata sub forma de patrat , ca in manualul de instructiuni . ” Mocanu: “Frati, hai s-o facim shirculara, cu raza di pi pi doi. ” De atunci roata este sub forma de cerc .
1500 i.Hr.

Pitagora : “Hmmm … a patrat … plus … b patrat … egal … ” Mocanu: “Ba, In p**** ma-tii frati, fi atient aishi, dici vini a patrat plius bie patrat igal shie patrat “

1450 d.Hr.

Columb: “Stanga oceanul atlantic … dreapta polul nord … nimic nou” Mocanu: “Uiti-ti-n p**** ma-tii in fatza shi ii viezi pi americani fraaaati”

1920 d.Hr.

Einstein: “E patrat = m patrat * c la a 4-a … hmmmm … ” Mocanu: “Da … ba p**a, si dupa aia , fashi , dishi … vinii … riezulta E igal cu iem shie patrat in p**** ma-tii … “

2007 d.Hr.

Liviu: “C***e, noi nu cred ca trecem la fizica.” Mocanu: “Fratii, dici nu shtiu nieca frati, dici tre sa hi doxa frati sa trieshiem la asta. Vai di p**a me” Paun :”Mocanu Florian … felicitari … 10″

2008 d.Hr

Mocanu:”Am plecat in Stati frati v-am pupat”

Ne e dor de tine frati! Daca citesti asta te-am pupat si noi! ><

Toti dar absolut toti de la poli scriu despre scoala. O sa ma conformez si eu si o sa scriu despre anul 1 , semestrul 1 pentru inceput. E un post adresat tuturor celor care dau acolo , ca sa-si faca o mica idee. Vorbesc despre seria CA aici . La fiecare materie o sa dau o nota pe o scara de la 1 la 10 pentru cursuri , laboratoare/seminarii , examen.

1. Utilizarea sistemelor de operare – prof. Razvan Rughinis – curs 2 lab 8-9 examen 10

Tam tam tam taram tam tam tobele, artificii, covorul rosu, vedete, poze, tocilari cu tricouri inscriptionate, zambete de mustaciosi dintosi . That’s right. Ladies and gentlemen, the moment you’ve all been waiting for. Cursul de USO. Uraaa cel mai tare zooper extra mega super cwel curs din istorie . Toata lumea se bucura, isi incoarda muschii de nerd si isi etaleaza cunostintele in materie de AI TI ( IT ). Emotii, chestii, vaaaaai pasionatii de calc de peste mari si tari veniti in EC 004. Fetele au orgasm soarecii de calc nu mai zic. Toti zambesc, o bucurie ceva de nedescris. Asta prin primele zile . Noi astia care nu prea suntem chiar asa cu exces de zel ne-am dat batuti din prima . La curs, discutii . Jigniri … vai, cum este posibil ca doar 2 studenti din sala la facultatea de automatica si calculatoare sa stie ce e un ( urmeaza vreo 5 initiale la rand fiecare cu neamul lui de semnificatie) M-o fi depasit pe mine, care, complexat fiind ca stiu prea putine, nu am mai venit la curs. Nu doar complexat, ci si ofensat. “Materia o aveti in slide-uri.” Bine pus la punct, toate slideurile bagate pe curs.cs.pub.ro cu fix 2 zile inainte. Bineinteles ca “habar n-aveti cata munca a fost depusa pentru ele” Noi studentii suntem niste nerecunoscatori. Ajugem niste looseri :)

La laborator, veselie mare. Puse pe net cu 1 zi doua inainte, majoritatea le faceau de acasa. Le copiam de dracii le lua. Punctaj la sange, note mari, aia e . Am ramas totusi cu cateva notiuni. Am invatat si eu de cateva ori, si daca copiezi mereu, iti mai si ramane ceva in cap . Sa il amintim pe Vlad Ureche, super pasionat de AI TI si f destept si tact pedagogic. Doar puncta ca un bulangiu . Te salut Vlad daca citesti !!! :) In concluzie, lucruri interesante de invatat .

La examen, totul a fost corect . Ce s-a intamplat ? Toata ziua dai examen. 2 ore stai sa dai practica. Cu calculatorul in fata si cu cartea lui de USO pe care trebuie sa dai o gramada de bani ca s-o cumperi. Dar s-a discutat destul pe tema asta, eu nu mai zic nimic. Dupa aia cateva ori mai tarziu dai 2 probe scrise grila la care n-ai ce sa copiezi . Seara primesti totalul, adica nota ta la examen, calculata la sutime. Sistem de notare perfect. N-ai ce sa comentezi . La practica luasem 7 70. Trist. Totusi , cineva mi-a numarat 8 70, ceea ce mi-a convenit de minune. La grila puse la plezneala ( ce se intampla daca stergi kernelul ? din oceanul pacific a iesit un peste mic si pe coada lui scria iesi afara dum nea ta ! :) ) si cu putina logica, aia e .

Per ansamblu, o introducere mai mult decat utila in Linux. Nu e chiar cine stie ce , pe cum s-ar anunta. Doar iti deschide niste ochi pe care 80% care vin ii aveau inchisi . Cine ar fi banuit ca te poti conecta la calculatorul lui unu prin ssh si sa-i dai eject la cd rom ? NIMENI ! :)

2. Matematica 1 ( Analiza ) – prof . Gologan la ultimul curs si la examen, prof. Ninulescu la toate cursurile in afara de ultimul . curs 1 seminarii 9.5 examen 9

Ninulescu a fost o profesoara de cosmar . De pe alta planeta. Am aruncat un avion in al doilea curs, a ajuns pe catedra in timp ce scria. L-am facut prea ascutit si a zburat prea mult. Stateam si in ultimul rand. M-am dus, l-am luat, m-a vazut ca l-am luat, si am cerut voie la baie. Sala a ras, eu m-am emotionat, si am plecat. N-a zis nimic. O invalmaseala de chestii din analiza scrise unele peste altele si explicate prost. Welcome 2 poli . Nu m-am mai dus la cursuri din motive lesne de inteles.

La seminarii , Luminita, o seminarista pe care o salut cu respect cu aceasta ocazie si nu doar pentru ca arata binisor ci pentru ca ne-a deslusit tainele analizei matematice . Ce nu intelegeam 3 ore la curs ( nici daca am fi fost la curs :) ) intelegeam in vreo 5 minute de explicatii . Probleme, ieseam la tabla, intelegeam. Minunat.

La examen, foi scrise la calculator, cu un total de 50 parca. Si finalul valora 40. Deci puteai sa faci bonusul ca sa recuperezi . Corectat in 5 secunde , cu tot cu observatii la ce am gresit. Gologan un prof foarte modern . “Stai sa scriu un mail, dupa care iti corectez lucrarea. Asteapta”

Materie : serii de toate felurile , diferentiale , integrale curbilinii, de suprafata, duble , triple o splendoare. “Aparatul matematic pentru un viitor inginer”

3. Matematica 2 ( Algebra ) prof. Ana Nita . curs 8 seminarii 9 examen 9

Curs de buna calitate fata de celelalte. Comunicare cu elevii . Singura chestie e ca umplea prea multe table si ma durea mana. Iar unele chestii aveam timp sa le mai inteleg uneori . Dar cand deja scriam 15 pagini la un curs mi se acrea . Totusi bine, na, cat de fain poate sa fie un curs?

La seminarii , seminarista noastra Roxana Vidican care a fost si la mate3 pe semestrul 2 . Explicatii necesare, probleme atotcuprinzatoare. Pacat ca nu invatam niciodata nimic si ca o scoteam din sarite uneori. Multumesc pentru increderea cum ca lasa ca ma descurc eu , desi zicea vai , ce o sa te faci daca n-ai invatat nimic pana acum !!

La examen toata materia invatata in 3 zile ca doar atat am avut timp . “Observati cat de simplu v-am dat” Pe dq :D Corectat indulgent, iar cei picati puteau sa mai dea o data cu alta grupa . Avand in vedere deci cat de inutila ar fi matematica la prima vedere la o facultate de calculatoare, avand in vedere ca materia asta o fac si aia de specializari care n-au nicio treaba cu a noastra, a fost bine.

4. Fizica – prof. Paun . curs 10 laboratoare 2 examen 10

Cel mai tare om de pana acum este fara doar si poate domnul Paun. Mi-a fost frica de el . De ce ? Pai curs la 8 dimineata. Nu ma trezeam aproape niciodata, mai ales iarna. Am fost totusi de 4 ori din 14 ocazii, si am vazut un om f destept, care nu citea de pe foi, si elabora pe loc demonstratii f tari . Acuma poate zici bine bine dar face asta de zeci de ani . E adevarat, dar majoritatea inca se mai folosesc de materiale ajutatoare. Domnul Paun intra cu sapca pe cap , sacou, frumos, dadea sapca jos, mai baga cate-o gluma porcoasa, o anectoda, o chestie f tare din cultura generala. Un om complet, cu o privire f larga asupra realitatii . M-a impresionat cu “tricurile” sale, cum zicea el . Dar examenul e examen . Probleme frate. La curs faci numa teorie, si la examen probleme. Ce ne facem ce ne facem … griji toata lumea, primul morcov din facultate

Laboratoarele la misto . Nu stiam ce trebuie sa fac, de ce trebuie sa fac. Aparate vechi etc plus lipsa mea de interes. La colocviu am facut o *$@# pentru ca ne-a intrebat exact din ce trebuia sa vedem cu ochii nostri. Eu le puneam pe colege si eu doar trasam graficul ca sa iasa dreapta, tangent de alfa, si aia e nush ce marime, scria pe foaie pe ultima pagina si gata.

Examenul copiat la greu de pe orice. Problemele date din culegerea lui . Avea si omul dorinta ca sa-i citim culegerea, si ne-am conformat, fie ca am citit-o doar ca sa copiem rezolvarile. Dar am citit-o, a fost Biblia noastra zilele alea . Teoria o mai avea unul altul, mai stia unul altul, si per total a fost bine. Nota jur ca nu stiu cum a pus-o. Cum corecteaza nici atat. Absolut niciun stil . La o lucrare de 3 puncte jur ca am copiat cuvant cu cuvant de la unul care a luat aproape maxim si eu am luat doar jumatate. Deci nimeni nu poate stii . Oricum, un om super destept, si ma bucur ca am avut onoarea ca la final sa-mi zica ca par un smecheras, si de-aia mi-a pus mai mult decat meritam .

Ca materie , relativitate, formalisme , oscilatii, putina teorie de camp electromagnetic, termodinamica, chiar si fizica statistica. O invalmaseala de materie inghesuita in 14 cursuri. Enorm.

5. Programarea calculatoarelor – prof. Valeriu Bujor Iorga . curs 7-8 laboratoare 10 examen 10

“Cu alte cuvinte, vom avea nevoie de o variabila de tip char. Veti zice bine bine dar daca se depaseste valoarea posibila . Raspunsul … pleosc … este ca putem folosi in loc de aceasta o varianta alternativa care … ” timp de 3 ore. Credeam ca stiu ce zice, plus ca ma lua somnul, asa ca n-am mai venit . Oricum era in zi de joi parca, si eu de obicei miercuri mai beam si nu ma trezeam .

Laboratoare cu Gabriel Noaje . Jos palaria, f dur, dar ne-a invatat chestii . Si ne-a dat si note mari . A scos C-ul din noi :)

La examen : partialul incredibil de greu . cel mai greu examen pe care l-am dat in toata facultatea. credeam ca pic dar mi-a dat 8 , carevasazica se confirma faptul ca el nu citeste lucrarea. Am vazut ca a pus rosu pe prima pagina si pe ultima pagina. Deci e clar . Multi picati , note mari f rar, doar 3 de 10 intr-o serie in care la inceput, in primele zile , n-aveai loc de programatori de programatori frate. Asa se lauda toti , dar le ia piuitul temele si examenele . La final la unii mai simplu ( la mine ) la unii mai greu -> 311 CA vreo 10 picati :) Subiectele seamana intre ele, corectate per ansamblu corect, fara erori . Ideea e sa scrii ce vrea el sa citeasca, si cu timpul iti vei da seama ce vrea de la tine . Am invatat cred cele mai multe aici si sa traiasca domnul Iorga o mie de ani fara numar.

Remarc socul care l-am avut la primul curs. la programare te-ai astepta la un prof tanar. Cand vezi pe cineva nascut in anii ‘40 te gandesti ca n-are ce sa te invete, dar nu e chiar asa . Omul are experienta, a pregatit lotul ACM , face niste subiecte de te miri unde le scoate si are o echipa competenta ( printre putinele echipe competente dupa parerea mea )

Sfarsit. Urmeaza semestrul 2.

Un asistent nebun

July 5, 2008

Drumul catre calculatorul ei era mai lung decat mi-ar fi fost mie necesar sa nu ma dau de gol cu emotiile mele . Trebuia cumva sa scurtez drumul … Nu numai ca era lung, dar trecea pe langa calculatorul lui Liviu despre care eram sigur ca daca intorceam spatele imi arata vreun semn obscen. Daca ar fi vazut blonda ? Probabil s-ar fi amuzat teribil pe seama asta si as fi esuat in fata ei . Nu puteam sa imi asum asemenea risc. Eram genial, dar nu stiam cum sa scap din situatia asta inevitabila . Podeaua era aluncoasa si am pus un pas inainte …

Ah, ce greseala . Ca sa nu par un impiedicat, acum trebuia sa merg pana la capat si nici macar nu am facut planul . Era probabil pentru prima oara in viata cand faceam ceva fara sa fi calculat inainte . Cata decadere . Oare ce va urma ? Sa copiez la vreun examen ? Totul porneste de la femeie … si cand te gandesti ca puteam trai o eternitate, noi barbatii .
Am inceput sa merg . Ma simteam rusinat . Ma simteam urmarit din toate unghiurile posibile . Un nud intr-o piata publica. Mii de priviri . Eram analizat mai ceva ca pe o masa de operatie . In plus, camasa era bagata in pantaloni . Nu eram deloc trendy … cum probabil i-ar fi placut ei sa ma vada . M-am oprit totusi la o distanta rezonabila de eleva mea .

Poti sa-mi arati…” Eh , din punctul meu de vedere am zis cam ce era de zis. Urma probabil un lung discurs al ei in care explica ce a facut , iar eu , cu genialitatea mea incomensurabila , as fi reusit sa depistez eventual problema, s-o lamuresc, s-o impresionez, s-o atrag prin esenta mea si sa ne casatorim si sa fim fericiti pana la adanci batraneti.

Dar nu. A trebuit sa fie mult mai complicat de atat . “Ce sa va arat? …

Intr-adevar o intrebare pentru care nu eram pregatit. A doua oara pe ziua de azi cand eram nepregatit . Parca ma nascusem ieri . Am facut o pauza prea lunga in vorbire, ca si cum m-as fi gandit la prostii . Noroc ca nimeni nu a fost suficient de rapid incat sa sesizeze asta. Imediat, Liviu a inceput sa rada . Am rosit . S-a prins … probabil avea sa povesteasca la toata lumea si toata lumea o sa ma arate cu degetu ca fiind asistentul care s-a pierdut in fata unei blonde , cand aceasta i-a cerut , simplu, sa ii spuna ce vrea sa ii arate. Dar deja gandurile acestea ma faceau sa tac mai mult decat era cazul .

Sursa.” Gata, m-am detasat de toate. Nu ma mai interesa nimic, pentru ca era vorba de programare . Nu exista nicio blonda pentru mine. Era vorba de cod mult, in care puteam sa-mi infig mainile , sa-mi plimb degetele prin locuri poate nepatrunse pana atunci … cu gandul … de nimeni. Cod pur , inocent … ce putea fi mai frumos decat atat? Am inceput sa zambesc si am aruncat ochii direct in monitorul ei . Ea statea pe scaun , eu eram aplecat peste ea . Ea avea un decolteu . Nu l-am privit cu atentie pana acum . Urma sa-mi cobor privirea, dar cand am vazut cu coltul ochiului urma de decolteu am ridicat privirea imediat . Am inceput sa rosesc. Ma uitam in monitor . Ochii mei erau niste oi care cadeau intr-o prapastie ( decolteul ei ) , dar se tineau cu dintii de marginea ei ( cum ar veni in cazul asta, monitorul ) . Ce mult inseamna gravitatea . Chiar si pentru niste ochi . Nu stiam ca si ochii puteau sa cada .

Pai veniti mai aproape, nu cred ca vedeti de acolo.” Ba chiar vedeam foarte bine … Mai multe decat mi-as fi putut dori vreodata . Liviu a inceput sa rada . Iar s-a prins . “Daca mai razi o singura data te dau afara . ” Pai da, eram si eu cineva in laboratorul asta. Autoritate , tai si spanzur.

M-am dus mai aproape . Ochiul care se tinea sa-si salveze viata cu 2 maini acum se tinea cu un deget . Un deget scrantit. De la mana stanga. Dar un asistent genial trebuia sa reziste. “Eu zic ca aici e bine” Si imi arata o poza de pe hi5 cu ea .. la piscina … in brate cu o alta colega de a ei … “Aici nu stiu sigur daca am facut bine … ” si imi arata o alta poza cu ea in care o stropea pe colega ei cand ea nu se astepta … E clar , nu sunt pregatit pentru astfel de situatii … Am scuturat o data din cap si am vazut ce-mi arata ea de fapt . Era intr-adevar o portiune de cod discutabila . Incepeam sa am miraje … I-am luat toata tastatura, am sters tot aproape, am rescris, a mers din prima, si apoi i-am zis ca asa trebuie facut. M-am indepartat repede. O luasem razna . Trebuie sa-mi revin … eu , un asistent, indragostit de o eleva de a mea ? Pai intre noi doi ar trebui sa fie o relatie stricta de profesionalism . Sa se uite la mine ca la un profesor ce ii destainuie tainele programarii . Problema e ca si eu trebuia sa ma uit la ea ca la o simpla eleva, dar nu puteam . Nu puteam …

Ora viitoare. Toata lumea in laborator, in afara de blonda . Ce s-a intamplat ? La a doua privire de ansamblu, vad ca lipsea si Liviu. In aceeasi zi , la aceeasi ora cu blonda. Am innebunit. Am iesit pe usa , am trantit-o , lasand in urma 28 de studenti despre care nu ma interesa nimic . Am fugit pe scari … Si atunci mi-a sarit in fatza. Eram sigur ca asta s-a intamplat …

Va urma

Un asistent indragostit

June 29, 2008

Nota de inceput : La cererea mai multor persoane am ales sa continui ce incepusem sa scriu mai demult si nu am stiut cum s-o termin . E pentru voi :)

Ma trezeam uneori destul de pesimist fara vreun motiv anume. Probabil pentru ca statusem prea departe de calculator si imi facusem suficient timp pentru ca sa ma autoanalizez. Nu m-am gandit pana acum la mine, de ce as face-o de acum incolo, desi simt nevoia asta … Cred ca se intampla ceva cu mine. Ma ridicam din pat si in loc sa trec direct la treaba, aveam momente in care stateam in fund in pat cu picioarele goale pe podeaua prafuita si ma uitam in gol. Aveam niste pijamale pe care le vezi numai la oamenii in varsta din spital. Cred ca sunt un om bolnav. Imi lipsesc prea multe ca sa aibe rost sa ma ridic din pat. Un pesimist convins nu prea gaseste motive nici pentru asta . Iarasi depresii aiurea … prostii de-ale mele. Simteam o slabiciune in picioare, si imi propteam mainile de pat ca sa prind stabilitate, desi pana si un copil de 1 an poate sa stea in fund. Ma simteam slab … ce bine ar fi fost sa fiu si eu un barbat dur … genul de barbat dur … pe care sa il placa fetele. Atat de inteligent si degeaba … Rusinat de ideile astea, intru iarasi in pesimism … Nu ma simt in stare de nimic. Ma duc si ma uit in oglinda . In drumul spre oglinda ma izbeste un optimism incurabil, ma simteam mai stapan pe mine, fara vreun motiv anume. Mi-am vazut reflexia si am intrat iarasi in depresie … Nu aveam nimic iesit din comun, nici mie nu imi place de mine. Am avut tendinta sa fac ceva in legatura cu asta, dar am renuntat pentru ca oricum nu avea rost … Totul este in zadar. Dar pe parcursul zilei stiam ca aveam sa descopar suficient de multe lucruri incat sa nu ma mai intereseze asta .

Am ajuns la prima ora unde eram asistent . Nu aveam vreo simpatie anume pentru ceea ce faceam ,doar mult timp liber pe care sa mi-l ocup ca sa imi iasa din cap anumite lucruri legate de mine. Eram ultimul lucru la care voiam sa ma gandesc. Nu eram multumit nici de asta pentru ca explicam lucruri pe care le stiam deja , si asta ma intrista si mai rau pentru ca aveam impresia ca 2 ore practic traiam degeaba. Ca si cum nu ar fi fost destule restul de 22 … E frustrant . Cand sa ma dezmortesc din ideile astea m-am trezit ca trecusera deja 20 de minute din laborator si explicasem deja tot ce era de explicat. Eram atat de inteligent incat puteam sa fac mai multe chestii deodata, dar oricum nu ma aprecia nimeni pentru asta. Toate fetele din lume sunt niste idioate pentru ca nu isi dau seama ca de fapt inteligenta conteaza . Asta ne face oameni!

Am lasat ideile astea la care oricum ma gandeam in singuratatea mea … ca sa vad ce faceau studentii. Aveam de mult ceva pe suflet .

O studenta de anul 1 , blonda , inalta cu ochi albastri. Parea atat de pasionata de ce facea . Nota tot ce ziceam si se aseza mereu la acelasi calculator, in acelasi loc. Iar eu, in toata genialitatea mea , ma pierdeam atunci cand o vedeam cum e atenta la tot ce ziceam . Eram eu mai ametit de fel , dar ea ma facea sa ma pierd complet . Ce penibil sunt. Dar mai era ceva …

Un coleg de-al ei . Un depravat . Nu avea ce cauta in aceasta facultate cu siguranta . Blonda mereu ma asculta , ea are atenta la mine. In cele doua ore eu eram centrul ei de atentie . Dar Liviu mereu avea ceva de comentat si ii distragea atentia . De la mine . As fi putut sa-mi exercit autoritatea de asistent in orice moment , dar am crezut ca genialitatea mea indubitabila va impune un respect sobru pentru toata lumea , chiar si pentru cei ce nu ma intelegeau complet, cum ar fi Liviu . Liviu era atent la blonda . Il mai urmaream si pe el cand luam ochii de la blonda de la poli , si niciodata nu era atent. Un depravat . Care vrea sa strice ce era mai frumos . Aveam de gand sa ii zic ceva …

Cand eram mic nu eram prea sociabil . Cand baietii se strangeau pe mine nu ma chemau niciodata . Sau ma mai chemau dar nu ma simteam eu bine printre ei . Oricum nu aveam ce sa discut cu ei . Din pacate ( sau din fericire ? ) mereu am fost mai destept decat ar fi trebuit sa fiu la varsta mea . Si am ajuns aici , un asistent … in fata unor studenti pentru care ar fi trebuit, probabil, sa fiu mai mult decat un asistent. Doar ca nu stiam exact cum . In toata genialitatea mea cautam raspunsul dar ma izbeam acum , la varsta mea, de aceeasi timiditate de care ma izbeam si atunci cand eram un copil . Chiar roseam la fel . Am ramas oare un copil care roseste ?

“Nu va suparati , am si eu o nelamurire la aceasta aplicatie ! ” Ah … cine a zis asta ? Eram mai ametit de fel . Am ridicat capul din intrebarile mele si din visarea mea in care ma aflam mereu si nu mai ieseam . Sunetele pe care le-am auzit se sfarsisera … nu mai auzeam nici ecoul nici rezonanta lor in sala aproape goala . Trebuia sa imi dau seama cine a zis asta, fara sa intreb . Daca as fi intrebat cine a zis, as fi parut un ametit . Iar o personalitate geniala ca a mea nu putea sa se dea de gol si sa dea gres intr-un mod atat de penibil . Am cautat cu privirea prin sala . Blonda avea capul intors spre mine . Avea o nelamurire. Dintr-o data am simtit cum imi fuge pamantul de sub picioare si m-am sprijinit de catedra din spatele careia ar fi trebuit, teoretic, sa exercit o autoritate . Am ramas sprijinit si am inceput sa rosesc ca un copil mic . Am inchis ochii pentru cateva momente, exact cat imi trebuia sa-mi revin . Apoi am ridicat ochii incet … in spatele ochelarilor, si am privit-o cu un aer de superioritate , desi nu prea, si am pus-o sa imi zica ce anume nu a inteles.

“Veniti langa mine sa va arat”. Prin urmare, nelamurirea era atat de mare, incat avea nevoie de prezenta mea personala pentru a deslusi aceste taine din micutul ei capsor blond. Voia sa imi arate . Ce voia ea sa-mi arate? Nimeni nu stie. Doar eu eram cel care putea sa afle . Am inceput sa zambesc timid . Dupa ce s-a sfarsit mica bucurie a mea , caci eram si eu cineva in laboratorul asta , Liviu a comentat ceva . I-am aruncat o privire urata care ar fi putut sa anestezieze si un elefant furios . Nu insa si pe Liviu care era de o nesimtire mai mare decat genialitatea mea indiscutabila .

“Veniti ? ” Ce rost avea deci sa ma supar tocmai acum ? Cand ea, blonda mea, eleva mea , pentru ca in fond si la urma urmei asta era, ma chema acolo langa ea. Sa-mi arate ceva. Ce numai eu puteam sa vad . Avea ceva doar pentru mine . Eu … un biet asistent … indragostit … care ma trezeam uneori dimineata si ma intrebam pentru ce traiesc … pentru asta traiam . Am gasit raspunsul . Era acolo , ea ma chema sa imi arate … Si m-am dus …

Va urma …

Eram in club si debordam de o aroganta nemaintalnita pe expresia chipului niciunui alt minimalist , cocalar sau manelist de acolo. Eram pe departe cel mai arogant si cel mai dezinteresant de ce se intampla in jurul meu. Eram la separeu cu sticla de whisky in fapt. In mana tineam in mod arogant un pahar cu o cantitate de gheata ce numa oamenii aroganti puteau sa-si puna, iar eu eram cel mai arogant dintre ei . La fiecare gura de whisky puteam o grimasa de om arogant, dand ochilor o forma semi-inchisa ca si cum m-as uita cu ura la cineva. Era aglomeratie mare, iar la fiecare clubber care se apropria de mine faceam o miscare astfel incat sa-l lovesc si sa intoarca privirea dupa mine. “O, nu, e prea arogant. ” Apoi pleca cu frica mai departe. La fiecare clubberitza care se apropria de mine faceam o pirueta exemplara cu o raza suficient de mare incat s-o ating deloc brutal , dar destul incat sa intoarca si ea privirea dupa mine. Bineinteles ca acea privire aroganta o inebunea , dar eu intorceam privirea in alta directie pozand un profil exemplar , cu fiecare fir de par arogant din mine tintind in orice alta directie in afara de ea. Acea aroganta o facea sa fie deprimata si sa plece mai departe. Iar cand se intorcea dezamagita, faceam iarasi o miscare unduitoare care o facea sa isi dea seama de faptul ca fara doar si poate nimic nu are rost fara mine, baiatul cel arogant care nu lasa nimanui nicio sansa. Fluxul de lume era constant, iar eu sufeream de mine si de whisky-ul ce potolea acea sete nebuna de betiv , acum si in varianta ‘arogant’.

De ce?

Pentru ca eu iubeam exemplar. Stiam ca fata era doar a mea , si ca e acolo pentru mine orice as face.  Nu imi mai trebuia nimic altceva, si nimic din jurul meu – in afara de ce era strict necesar pentru un betiv – nu conta . Poate ca lumea ar fi vrut sa interactioneze cu mine, ” dar eu , eu cu lumina mea sporesc a lumii taina” si capatam un aer misterios imposibil de patruns , mai ales ca aveam si guler care tresalta la fiecare ritm de bas. Nu ma interesa de nimeni, eu iubeam exemplar, si nici daca ar fi venit cea mai frumoasa fata din istoria omenirii la mine eu nu m-as urni din loc si din pasii mei de clubber arogant.

Atunci, dar exact atunci, apare din spatele usii spre care imi fixam privirea de arogant cea mai frumoasa fata din istoria omenirii. M-am oprit brusc. Muzica s-a oprit brusc. Mi-am revenit repede fortand in minte ideea ca trebuie sa raman arogant si ca nimic nu este mai presus decat ideea cum ca eu iubesc exemplar. Poate ca cea mai frumoasa fata din istoria omenirii o sa dispara ( desi nu voiam asta ). Se baga in seama cu un baiat de la masa. Imediat insa simt nevoia sa intervin personal, in forta, cu o replica de arogant “Care este problema de aici?” O privisem cu o spranceana ridicata arogant astfel incat sa ii demonstrez si sa imi demonstrez ca nu sunt impresionat de cea mai frumoasa fata din istoria omenirii tocmai pentru ca eu iubesc exemplar. Fara sa vreau, a inceput sa ma ia in brate si sa nu vrea sa imi dea drumul, desi eu incercam cu disperare sa fug. Era inalta , avea niste brate lungi si delicate si era atat de perfecta. Dar nu. I-am soptit la ureche “Eu iubesc exemplar” Nu puteam sa tradez ideea asta nici macar pentru cea mai frumoasa fata din lume. Am scapat si am fugit, dar ea m-a prins. “Ramai cu mine … ” De ce tocmai ea trebuia sa aibe acea privire de copil inocent dupa care eram atat de slab ? Imi venea sa plang langa ea , dar mi-as fi stricat pozitia ochilor de arogant care inca ramasese, asa ca m-am abtinut. Eram atat de tare , de puternic, de masculin, si de betiv. Mi-am luat la revedere de la ea dandu-i un sarut pasional dupa care i-am zis inca o data “Eu iubesc exemplar” , doar ca sa-i arat ca eu nu aveam nicio slabiciune in fata celei mai frumoase fete de pe pamant. “Nu o sa ne mai vedem niciodata” Credea ca ma putea ameninta cu asemenea non-sensuri, asa ca am mai sarutat-o o data doar ca sa o contrazic fara alte contra-argumente. Am plecat fara sa ma uit inapoi, desi auzeam mereu “Ramai cu mine”. Am iesit repede din club impingandu-i pe ceilalti la o parte cu pieptul cu care as fi putut sa deszapezesc un sat de munte in mijlocul iernii.

Ziua urmatoare m-am intalnit cu fata pe care o iubeam exemplar convins ca in noaptea precedenta facusem exact ce trebuia. Aparuse nemachiata , plictisita, sictirita, nearanjata, teribil de naturala, cum nu o mai vazusem niciodata. Arata groaznic, era prima data cand ma intalneam cu ea pe zi . Parca special astazi soarele stralucea mai puternic si mai orientat cu toata forta spre chipul unei fete care era predestinata sa imi omoare sansa sa fiu fericit. Era groaznic .M-am prabusit. Imi venea sa cad, dar am pus un picior in spate la fel ca un halterofil care ridica o greutate imensa , ca de record mondial . Mi-am intors spatele si am plecat spre cea mai apropriata prapastie pe care puteam sa o gasesc . Stateam cu jumatate de tenesi pe pamant, si cu jumatate de tenesi in aer, aplecat cu un unghi fatal pentru care ar fi trebuit sa cad in gol de mult cei 0.3 metri care ma desparteau de o cazatura mortala … “Eu iubesc exemplar … Eu iubesc exemplar? ” Furia m-a impins, nu vointa mea nici aroganta de aseara . Si am cazut in gol …

Va urma …

La inceput nu imi placea de ea. O vedeam mereu trecand prin fata mea cu diverse ocazii dar nu ma impresiona cu nimic. Stiam ca are bani, e in tot felul de cercuri inalte dar nu asta ma interesa. Si asa aveam prietena. O prietena pe care o iubeam si atat. Nu stiu de ce , chiar ma mai intrebam asta din cand in cand, nu gaseam raspuns logic, dar asta simteam . Dintr-o data insa m-am hotarat sa fiu logic si am parasit-o.

Eram singur. Si iarasi am vazut-o pe ea. La inceput nu imi placea de ea … Si fara niciun rost am intrat in vorba. Nu ma impresiona cu nimic, eu in schimb o impresionam , parea foarte incantata cand ma vede. Nu voiam sa ma intalnesc cu ea in acea seara cand ne-am intalnit . Nu arata rau, poate ca oricine in afara de mine ar fi fost impresionat. Nu imi placea de ea, dar eram indiferent. Din indiferenta am ajuns intr-un loc unde a inceput sa vorbeasca. Rar scoteam o vorba, pentru ca oricum mi-era indiferent. Oricum nu imi placea de ea, deci nu stateam incordat ca sa ma gandesc la ceva frumos sa zic. Si daca ziceam ceva oricum nu intelegea. Zambea aiurea. Am iesit afara si afara era frig. Ii era si ei frig si s-a aruncat in bratele mele. Eu imi tineam bratele atarnate , nici macar nu am atins-o. Imi strangeam totusi bratele in jurul meu pentru ca mi-era frig si din greseala am lovit-o. Ea a inteles ca voiam sa o iau in brate, desi nu voiam . Nu imi placea de ea deloc. M-a sarutat fara ca eu sa vreau , a fost oricum un sarut nereusit . La inceput nu imi placea de ea …

Voiam sa ii spun ca a fost o greseala. Inainte sa deschid gura m-a intrebat daca sa imi spuna pe nume sau sa imi zica iubi. Nicio problema, am sa-i spun ca vom ramane amici. M-a luat in brate. Am tacut, n-am mai zis nimic. Am ajuns acasa sub stare de soc. Cine era ea? Cum am ajuns eu aici?

Ziua urmatoare ne-am intalnit iarasi fara ca eu sa vreau. Plecasem hotarat sa ii spun ce gandesc. Ajunsesem inaintea ei la locul de intalnire. Atunci am vazut-o venind. Trecea prin fata mea de multe ori . Dar azi e prima data cand o observ fizic. Era cam grasa. Nu exagerat de grasa, dar suficient de grasa incat sa ma deranjeze. Eu , care toata viata am fost sclavul unui trup subtire. La inceput nu imi placea de ea, si nici acum nu imi placea. Era momentul sa ii spun …

“Se cununa robul lui Dumnezeu Liviu cu roaba lui Dumnezeu …” Oare o fi prea tarziu sa-i spun acum? Este momentul. Va urma clipa in care domnul preot o sa intrebe daca are cineva ceva impotriva. Va fi momentul sa vorbesc . Ma uit in stanga mea, era ea in rochie alba … un alb gras … nu un alb pur. Scumpa rochie .. Dar nu imi placea de ea. Ea imi zambea … eu ce intorceam vorbele oricui oricand nu i-am spus ei niciun cuvant de cand ma stiam ca stateam si ma uitam cum trecea prin fata mea fara ca eu s-o observ.

Noaptea nuntii, luna de miere. Ea a platit tot. M-am trezit intr-un pat moale imens cu cearsafuri de satin, imbracat sumar. Era momentul sa ii spun. La inceput nu imi placea de ea, nici acum nu imi placea. Nici nu o sa imi placa vreodata. Era cam grasa. Dar avea bani. Nu stiam ce cautam acolo, eram insa sigur ca trebuia sa ajung oricum in alta parte … Dar nu puteam fiind atat de sumar imbracat. Aproape dezbracat …

Apare dupa usa. Era intr-un neglijeu. Un neglijeu gras, nu un neglijeu pur. Scump neglijeu… Dar nu imi placea de ea. Ea imi zambea … Eu nu puteam sa fac nimic. Am vrut sa-i spun dar am tacut. Am vrut sa ma ridic dar aveam febra musculara. Mi-era spaima de ea . Era grasa si acum vedeam pentru prima oara cat de grasa era. Acidul lactic din muschii mei era o reactie alergica impotriva corpului ei respingator. M-a pupat pe obraz la inceput lasand buzele lipite suficient de mult timp cat sa le simt cum se dezlipeau cu o viteza mult prea mica pentru orice sistem de masurare a timpului . Se lipea de mine si nu imi dadea drumul. Era timpul sa vorbesc . Nu imi placea de ea, acum eram sigur. Dau sa deschid gura si inghit in sec … Acidul lactic m-a paralizat tot. Pana si corzile vocale erau pline de acid lactic. Aveam doar ochii flexibili, pe care puteam sa ii mut in toata camera , la voia mea . Nicio problema, o sa ma uit in alta parte. Curand nici ei nu se mai putea misca, pentru ca s-a trantit pe mine cu toata greutatea ei . Nu numai ca vedeam cat e de grasa, dar o si simteam . Nu imi placea de ea, nici banii ei .

“Scoala-te , ba ! ” Eram chiar impasibil la orice vorba pe care mi-ar fi spus-o . Era stapana peste mine, putea sa ma bata , sa ma injure . Nu i-am zis nimic la momentul potrivit. Ce as fi putut sa -i spun acum legat de orice lucru marunt , cum ar fi ca imi zice “ba” in noaptea nuntii … nunta mea, o nunta scumpa.

Mi-au mai revenit simturile . Avea barba, pe langa faptul ca era grasa. “Scoal’ te ba n-auzi!” Vreau sa fug. Nu aveam nici chiar asa de multe simturi … oare ce compozitie o avea acidul lactic? Avea par pe piept … si voce groasa … Se aproprie din ce in ce mai mult de mine … Doamne , ia-ma acum … AJUTOOOOO

Hai bai Liviule scoala-te ba n-auzi ca ai de la 8 azi … Era colegul de camera , m-a trezit pentru ca aveam seminar la prima ora. Noroc ca m-a trezit, altfel as fi riscat sa ma casatoresc din interes.

Dragostea biruieste

Oricat de mult as fi iubit-o , senimentul provocat de ingredientul X era momentan mai presus. La primele cercuri pe care le-am facut plimbandu-ma in camera goala ma gandeam ca poate imi trece, si ca sa trag aer adanc in piept, eventual sa deschid geamul. Afara insa era foarte frig, si frigul mi-ar fi putut da un soc destul de puternic astfel incat sa-mi pierd si bruma de ratiune pe care o aveam . Nu am deschis geamul. Am ales sa mai fac alte cercuri . Ma gandeam ca nu puteam sa ii spun mamei asa ceva, ar fi luat-o ca pe o insulta prea mare ; mai mult de atat, imi adusesem aminte ca pana si ea contribuise la X. Practic le-as fi insultat pe amandoua in acelasi timp. Atunci ce era de facut … ce era de facut …

“si deodata-n jurul meu natura / se facu un cerc de-a dura “

mi-era rau. Am iesit pe usa trantita de perete, inghitind in sec . Alergam pe holul mai lung decat calculasem facand cercuri in jurul camerei. Am vazut-o pe ea , era la jumatatea holului, si imi zambea. Eu nu i-am zambit, nici nu cred ca imi mai aduc aminte de expresia chipului ei pe care il analizam in orice moment in care stateam cu ea descoperind mereu lucruri noi . Acum insa lucrurile noi erau ultimele lucruri pe care m-ar fi interesat, ba chiar as fi impins-o brutal la o parte numai ca sa ajung la mama ei si sa-i spun ce aveam pe suflet . “Aaaaa…” zisesem eu incercand sa atrag atentia, dupa ce am intrat in bucatarie smucind clanta cu brutalitate. “Stiti, eu am o sensibilitate” Da, aveam clar o sensibilitate. Baietii de la 1 88 si 80 de kilograme nu inseamna ca sunt exceptati de la sensibilitati, ba dimpotriva. O inima mare inseamna si mai multa … sensibilitate . Iar un stomac poate si mai multa sensibilitate. “Daaa. stiu cum e . Am si eu aceleasi probleme”

A fost nevoie de cea mai oribila mancare din istoria omenirii pentru a gasi un punct comun de interese si de discutie cu mama ei . In timp ce o tineam cu abilitate de vorba despre “sensibilitati”, am reusit s-o conving sa-mi dea atat de multe pastile pe care daca le-as fi luat in tacere, ar fi gandit despre mine ca sunt un mare pampalau bolnavicios, ceea ce nu era cazul . Ba chiar le-am fi impartit frateste, in numele sensibilitatii. Dupa ce am facut schimb de “retete” anti-sensibilitate, m-am retras in camera mea . a ei . acum stateam linistit, scapasem cu bine. Cand sa ma asez linistit imi dau seama ca trebuie sa plec. Nu ca vreau sa plec, trebuie. Mi-am dat seama de asta cand mi-au zis sa mai stau . Asa ca mi-am luat hainele ude si necalcate, am multumit tatalui in mod galant pentru hainele comode, si am plecat cu 10 ani mai batran decat ajunsesem . La plecare mi-au spus ca sper ca m-am simtit bine, si ca sa vin ziua urmatoare, pentru ca ei pleaca, si pot sa petrec mai mult timp cu ea, astfel . Atunci mi-am adus aminte s-o bag si pe ea in seama . Nu a fost nevoie sa comentez nimic, nici ea a fost nevoie sa imi spuna nimic despre ce s-a intamplat . Doar daca o priveam o data si intelegeam toate misterele universului , poate chiar si ce anume a fost cu acel ingredient X care ar fi fost in stare sa omoare un rinocer, dar nu si pe mine. Eu nu mor. Eu o iubeam.

Ziua urmatoare am venit fara grija parintilor, desi parca mi-era dor de ei . Eram pregatit sa infrunt orice privire si replica acida. Toata noaptea de dinainte nu dormisem, pentru ca ma gandeam cum sa fac sa fie mai bine. Stateam langa ea si ea nu zicea nimic. Trebuia sa ma revansez, era ultima sansa sa nu o pierd definitiv. Nu mi-ar fi cerut nimic pe lumea asta, doar ca eu voiam sa-i ofert tot. M-am dus sa fac un dus, de data asta stiam cum. Din moment ce stiam exact ce sa zic si cum sa zic parintilor, stiam sa fac si un dus. Am iesit la bustul gol, bazat. Atunci am vazut cea mai frumoasa imagine din istoria omenirii. Era ea, in genunchi, calcandu-mi hainele sifonate, pe un cearsaf intins pe jos. O iubeam definitiv. Nu era din cauza chiloteilor minusculi ce se intrezareau, aducand cu ghearele unui paianjan ce pareau sa o cuprinda, si pe care oricum nu i-as fi observat pentru ca nu asta ma interesa ! Nu era din cauza sanilor in acel tricou mai scurt decat semnificatia cuvantului scurt pe care il purta pentru ca asa se simtea cel mai bine, si pe care oricum nu i-as fi observat pentru ca nu asta ma interesa ! Era din cauza ca facea un lucru atat de frumos pentru mine, eu , un mare prost care simteam ca nu merit nimic. Si daca mi-ar fi oferit dragostea ai as fi refuzat-o. Era prea mult pentru mine. O iubeam atat de mult incat as fi fost in stare sa n-o mai iubesc, pentru ca nu eram vrednic sa simt asa ceva. Si cum stateam eu la bustul gol, uitandu-ma in jos cum imi calca hainele,

Intra pe usa tatal ei . Pentru asta nu eram pregatit. Poate ca daca nu ar fi stat in pozitia in care statea, privind dintr-un unghi din care s-ar fi vazut acel paianjen despre care vorbeam mai devreme, precedat pe parul ei lung, si dupa care apaream imediat eu la bustul meu gol, nu ar fi fost nimic iesit din comun. Ea in genunchi, eu cu mainile in solduri.

La dracu

Am apucat primul prosop pe care l-am vazut si ma faceam ca tocmai iesisem de la dus. O miscare superba. Nu si-a dat seama de nimic din ce n-ar fi fost cazul . “Liviu schimba-te ca va duc si eu la locul Y sa va mai plimbati si voi. E frumos afara azi, nu ca ieri” M-am schimbat, si s-a schimbat si ea, si am iesit amandoi de mana. Tatal a pornit masina, si eu si ea ne-am urcat in spate. El conducea. Eu o tineam de mana, imi permiteam, si cand sa ajungem undeva unde ea trebuia sa coboare ca sa se intalneasca cu cineva, dau sa o pup. In acel moment moment am simtit un cutit in ceafa. Scurt. Genul de durere care la inceput pare ceva amuzant, ca un gadilat, si dupa aceea urmeaza durerea exponentiala. Aveam un cutit in ceafa. Era privirea tatalui, care se uita in oglinda retrovizoare. Mi-a fost frica si nu am mai pupat-o. M-a pupat ea pe obraz si a iesit. Dupa ce a iesit, am ramas singur in masina cu tatal. frica …

Am vorbit despre fotbal , despre viata, si despre ea. Am fost de acord in toate, eram doi barbati cu un vocabular de maxim 1000 de cuvinte fiecare, si ne intelegeam perfect. Prinsesem curaj. S-a intors, ne-a lasat, ne-am plimbat, ne-am intors. Prindeam curaj si eram sigur ca o iubeam.

Seara mergeam in oras. Atunci apare un personaj la care nu m-as fi asteptat. Prietena ei cea mai buna. Prietena cea mai buna niciodata nu vrea sa iti faca rau, poate doar involuntar. Inainte sa iesim toti trei, am mancat o prajitura facuta de mama ei . Nu mi-a placut. Dar am mancat-o pe toata pentru ca o iubeam . Nu as mai fi suportat o inghititura. Cand sa ma bucur , am vazut ca prietena ei cea mai buna nu o mancase pe toata. Si mama ei, spre amuzament, mi-a zis sa o termin eu “pentru ca am muncit mult pentru ea . Hai ca esti baiat mare o termini tu” M-am uitat la prajitura , m-am uitat la ea. Si la mama ei . La prajitura, la ea, la prietena ei, la mama ei , si apoi la ea. De ce eu. Voiam sa plec, sa ma ridic de la masa, sa nu mai aud de ea niciodata. Dulcele amar al unei prajituri … amarul dulce al unei despartiri ?

Am mancat-o pe toata. Nu mai eram om. Mama ei m-a pupat. Nu am schitat niciun gest. Am iesit pe usa, am ajuns in club, am dansat, ne-am intors. A fost prea mult pentru mine. Cand m-a luat in brate, am intors capul in alta directie. Nu o mai iubeam. A fost prea mult…

…Final neterminat…

Florile pareau mai ofilite dupa ce i le-am dat . Bineinteles ca nu a aruncat privirea peste flori inainte ca mie sa mi se para ofilite, ci exact atunci cand pe fata mea plouata la propriu si la figurat se citea impresia mea oribila despre florile pe care i le-am luat. Gestul conteaza? M-a poftit inauntru, dar nu ca si cum m-ar primi, ci ca si cum m-ar fi chemat totusi inauntru dupa ce am intrat neinvitat gen. Pentru un moment a disparut, si am avut timp sa imi revin din coma in care ma aflam de cand am inceput sa urc scarile. Ea era langa mine, privindu-ma cu expresia unei asistente care pentru sanatatea mea ar fi fost gata oricand sa-mi amputeze ambele picioare. D-asta o iubeam, stiam ca orice-ar fi fost, era alaturi de mine. Eram inca ud, mi-am dat eu seama. Ce urat sa intri la cineva in casa ud fleasca. Nici macar n-am putut sa ma eschivez facand o gluma pe seama asta. Pur si simplu am intrat ca un neindemanatic ud nu din cauza unei ploi torentiale inevitabile ci din cauza vreunei glume proaste pe care am suferit-o .

“Vrei sa faci un dus?” Pai voiam pentru ca eram venit de pe drum direct ca sa cunosc parintii. Un dus ar fi fost un ragaz suficient ca sa imi revin si sa fiu tot ce puteam sa fiu. Trebuia sa fac o impresie buna pentru ca o iubeam. Intru la dus, si fac un dus de parca n-as mai fi facut un dus in viata mea. Era un robinet despre care nu stiam mare lucru. Inainte l-am testat. Nu mergea. Asa ca am iesit si am chemat-o sa imi arate. Era un robinet stricat care mergea doar cu o anumita combinatie. E prima data cand m-am simtit bine primit. Cum te poti simti mai bine primit, altfel decat daca cineva din casa iti arata un secret, fie el si un robinet stricat? Si fac un dus foarte precaut, avand in vedere sa nu stropesc baia peste tot ca sa nu par neglijent. Cand am terminat dusul, mi-am dat seama ca nu aveam prosop. Asa ca folosesc un prosop despre care speram sa nu fie a lu mama . Apoi mi-am dat seama ca nu am haine de schimb. Cum am putut sa fiu atat de ametit incat sa intru la dus si sa n-am haine de schimb ? Era pentru ca o iubeam, in principiu. Ea s-a oferit … “iti dau niste haine de-ale lui tata” .

A doua mea infatisare in fata mamei. Nu mai eram in blugii mei preferati si in tricoul care imi scotea in evidenta masculinitatea evidenta , ci intr-un tricou larg si foarte purtat si niste pantaloni scurti , cu parul ravasit. Mama ei mi-a zambit. Probabil ca ii aduceam aminte de el, cu ani buni in urma. Ma simteam frumos dar prost. Dar intr-adevar frumos. La orice intrebare raspundeam cu un zambet. “Vrei sa mananci ceva?” La care eu cunoscand politetea de prin Slobozia ( si nu ma refer la politetea de qartier ) am zis sa nu se deranjeze pentru mine. Un raspuns cat se poate de firesc. Problema e ca raspunsul la raspuns a fost altul : “Noi prin Ardeal nu iti zicem de 2 ori. Daca nu vrei du-te in oras si mananca ! Mwahaha ” a fost o gluma. Nu cunosteam obiceiurile . Eram frumos si prost. Si infometat. Exact cand sa simt ca ma acomodez catusi de putin

Apare tatal. Care nu m-a vazut pentru prima data atunci cand am intrat pe usa, ci de-abia acum, vorbind cu mama, in hainele lui. Mai lipsea probabil un bax de prezervative. Am fost prins in offside. Se tineau lant. Eram in corzi de mult … Dar in loc de lovitura finala de KO primesc un salut foarte prietenos si un pupic. “Simte-te ca acasa!” Ceea ce m-a dus la concluzia ca un barbat si o femeie se potrivesc cel mai bine atunci cand sunt total opusi. Aveam 2 caractere total diferite. Foarte interesant. Nu puteam insa sa stau sa analizez prea in amanunt pentru ca as fi parut si mai prost. Nu aveam deci ocazia sa inteleg nimic. S-au pus unul langa altul iar eu eram in fata lor . Urma sa mananc . Mama ma urmarea … Am gustat din toate ca sa nu o refuz cu nimic , chiar daca m-a avertizat in legatura cu X , pentru ca nu multi pot sa o manance . Desi era pentru prima oara in viata mea logic ca puteam .

M-am dus la comanda in dormitor sa dorm . A venit si mi-a pus ea perna sub cap “Dar simte-te ca acasa, ti-am zis ! ” “Yes, sir” . Stateam in patul ei si ma uitam pe tavan . Eram amortit tot , nu-mi mai simteam nimic … Prin cate trec pentru dragoste. Peste 10 minute m-a izbit. Mi-era rau de la ingredientul X . M-am ridicat din pat. Clar , mi-era rau. Adica nu imi mai trecea, sigur mi-era rau . Ma albisem, inverzisem , albastrisem, si am inceput sa ma plimb in cercuri in camera. Ce sa fac ce sa fac ce sa fac. Cand singura solutie era sa ma duc la mama fetei pe care o iubeam si sa-i zic ca mi-e rau de la mancarea ei . Cum ar fi interpretat ? Cum se puteau intampla toata intr-o asemenea succesiune ? Eram in corzi … asteptam gongul . N-am murit pana acum pentru ca o iubeam .

Va urma …